Asta după ce Franța a înregistrat un deficit mai mare decât era prognozat pentru 2023, în timp ce pe cealălalt țărm al Atlanticului, Larry Fink de la Blackrock și Ken Griffin de la Citadel și-au exprimat temerile cu privire la SUA, în condițiile în care se preconizează că datoria SUA va ajunge la 116% din PIB până la jumătatea deceniului următor.

După cum subliniază Capital Economics, este evidentă relaxarea bugetară în economiile avansate față de nivelurile de dinaintea pandemiei. Deficitele bugetare au crescut de la 1,8% (Franța) la 4,4% (Germania) din PIB din 2019 încoace. De asemenea, balanțele bugetare primare prezintă o deteriorare, de la 1,1% (Marea Britanie) la 4,2% (Germania) din PIB.

Și datoriile au crescut semnificativ, atât din cauza măsurilor de sprijin, cât și din cauza prăbușirii PIB-ului în timpul pandemiei. În plus, traiectoria datoriei s-a înrăutățit întrucât guvernele prezintă deficite mai mari decât înainte de coronavirus, în timp ce ratele dobânzilor au crescut.

Acestea nu sunt vești proaste în totalitate, pentru că măsurile bugetare de susținere au permis economiilor să evite o recesiune și mai profundă, dar Capital Economics consideră că îngrijorările cu privire la sustenabilitatea traiectoriei bugetare actuale sunt justificate.

Deși există așteptări de stimulare a creșterii economice datorită revoluției AI, beneficiile vor fi relativ mici (se preconizează o creștere a veniturilor statului cu 1-1,5% din PIB pe an în SUA) și nu vor fi pentru toate țările (în țările europene beneficiul va fi și mai mic).

Din aceste motive, Capital Economics subliniază cât de important este ca guvernele să nu-și piardă credibilitatea cu privire la finanțele lor publice și nici încrederea piețelor, întrucât istoria ultimilor cinci ani a arătat că atunci când piețele financiare încep să aibă îndoieli se produce o criză bugetară. În fond, nici nu este nevoie de o schimbare a politicii bugetare, ci este suficient un sentiment în cadrul piețelor financiare că angajamentul guvernului față de prudența bugetară s-a diminuat. Un bun exemplu este criza bugetară care a izbucnit în 2022 în Marea Britanie sub conducerea lui Liz Truss.

Prin urmare, explică analiștii, menținerea stabilității bugetare este un joc de încredere. „Miza” pentru guverne este să convingă piețele cu privire la angajamentul lor față de responsabilitatea bugetară, reducând în același timp deficitele într-o manieră moderată și graduală.

Vor câștiga guvernele acest joc de încredere? Potrivit Capital Economics, cel mai mare risc pentru Marea Britanie și SUA este ca guvernele să sperie piețele cu discuții preelectorale despre reduceri de taxe sau cheltuieli pentru care finanțarea nu este asigurată. Faptul că până acum nu au existat promisiuni legate de eventuale beneficii fiscale este interpretat de compania de analize economice drept o recunoaștere indirectă a faptului că problema datoriei este un punct sensibil al acestor economii. Rămâne de văzut, însă, dacă acest lucru va continua până la alegeri.

Pentru restul economiilor, Capital Economics identifică cele mai mari riscuri în țările în care ratele dobânzilor au crescut din cauza factorilor externi, fără o creștere corespunzătoare a ritmului de dezvoltare economică. Italia rămâne o țară ce provoacă o astfel de îngrijorare. Chiar dacă abordarea conciliantă adoptată de guvernul Meloni în relațiile cu UE permite ca aceste evoluții ale economiei să nu atragă atât de mult atenția, deficitul din 2023 (7,2% din PIB) a fost mult mai mare decât era preconizat, în timp ce dinamica datoriei arată foarte rău. Având în vedere că Italia operează sub constrângerile impuse de uniunea monetară, ar fi un fapt cu adevărat remarcabil dacă Italia va reuși să nu intre sub tirurile de foc ale piețelor, conchide Capital Economics.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA