Conform unor documente confidențiale ale Consiliului consultate de Euractiv, țările UE analizează planurile de a acorda Frontex competențe pentru a ajuta la supravegherea spațiului aerian și la protejarea infrastructurilor critice.

Această mișcare vine pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian european în ultimele luni, inclusiv asupra unor instalații militare și civile sensibile din Belgia, în acest weekend.

O notă a Consiliului, datată 30 octombrie și transmisă țărilor UE de către președinția daneză, arată că capitalele UE dezbat dacă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex – ar trebui să își asume responsabilități suplimentare pentru a aborda amenințările hibride, de la încălcările spațiului aerian până la protejarea activelor strategice.

Revizuirea mandatului Frontex, programată pentru anul viitor, a fost anunțată pentru prima dată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la începutul acestui an și face acum parte din planul de lucru al UE pentru 2026.

Ambasadorii urmează să discute această chestiune în cadrul unei reuniuni tehnice pe 5 noiembrie.

Dezbaterea semnalează o dorință tot mai mare în rândul capitalelor de a alinia misiunea Frontex la mediul de securitate în continuă schimbare al Europei și are loc la doar câteva luni după ce agenția a adoptat un lanț de comandă inspirat de NATO.

În prezent, Frontex sprijină țările UE în gestionarea frontierelor lor externe, oferind asistență pe teren, combaterea criminalității transfrontaliere, colectarea de informații și asistarea în procedurile de returnare.

Într-o conferință comună de luna trecută cu ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, comisarul pentru migrație, Magnus Brunner, a sugerat că mandatul Frontex s-ar putea extinde în cele din urmă la apărarea împotriva dronelor și protecția aeroporturilor - un subiect sensibil din punct de vedere politic, pe fondul rapoartelor privind perturbările legate de Rusia pe aeroporturile civile și spionajul bazelor militare din întregul bloc.

Nota Consiliului sugerează că astfel de măsuri ar putea necesita modificări ale reglementărilor Frontex. Aceasta ar putea implica să i se permită Agenției să intervină la cererea unui stat membru în situațiile de amenințare hibridă, prin actualizarea regulilor privind intervențiile rapide la frontieră, zonele hotspot și echipele de sprijin pentru gestionarea migrației - sau crearea unei prevederi separate pentru sprijinul Agenției în cazurile de instrumentalizare a migrației și a altor amenințări hibride.

Colaborare cu țări terțe

Un document de dezbatere separat al Președinției Consiliului solicită acordarea către Frontex a mai multor puteri pentru a colabora cu țări terțe.

Capitalele doresc ca Agenția să facă mai mult decât acordurile existente cu șase state din Balcanii de Vest și să desfășoare echipe pe principalele aeroporturi internaționale sau în alte puncte de trecere cheie. Agenția ar putea, de asemenea, să își asume un rol sporit în efectuarea verificărilor „înainte de plecare” ale călătorilor care se îndreaptă spre spațiul Schengen.

Capitalele își reiterează, de asemenea, apelul pentru capacitatea de a desfășura echipe de returnare în țări din afara UE și de a permite Frontex să coordoneze returnările dintr-o țară terță în alta. Acest lucru ar putea reduce presiunea de-a lungul rutelor de migrație.

Statele membre vor analiza, de asemenea, dacă Frontex ar trebui să sprijine „centrele de returnare” înființate în temeiul acordurilor bilaterale cu țări terțe, extinzând efectiv amprenta operațională a agenției dincolo de granițele UE.

Dezbaterea are loc în contextul în care Comisia intenționează să extindă corpul permanent al agenției. În orientările sale politice din 2024, von der Leyen s-a angajat să tripleze  dimensiunea Frontex la 30.000 de persoane până în 2027.

Însă capitalele rămân prudente, insistând că „mandatul și sarcinile viitoare” ale Agenției trebuie să fie clar definite înainte de a avea loc orice mărire a personalului.