În ultimii patru ani, politicile președintelui Donald Trump au împins relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană într-o zonă nefamiliară, dominată de un grad ridicat de neîncredere.

Trump și administrația sa au pus capăt tradiționalelor relații „mai amicale” dintre SUA și UE atunci când republicanii controlează Washingtonul iar conservatorii prevalează în Europa. La precedentele alegeri din 2016, conservatorii din Partidul Popular European (PPE) nu l-au susținut pe Trump.

Sub Trump, America și Europa s-au confruntat pe mai multe teme, de la politica externă și comerț la mediu, sectorul digital sau agricultură. De fapt, administrațiile de la Washington și Bruxelles nu au fost de acord nici măcar cu privire la modul de gestionare a pandemiei de COVID-19.

În statele membre ale UE, guvernele au sentimente mixte în privința rezultatului alegerilor, dar și interese naționale complexe în raport cu SUA.

Marea majoritate îl susțin pe candidatul democrat Joe Biden fără a comenta public, în timp ce statele „problematice” din est speră în mod deschis la realegerea lui Trump.

Pentru Susi Dennison, directorul programului „Puterea europeană” la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), o victorie a lui Biden ar însemna un partener pentru Europa în Casa Albă care ar dori să restabilească leadershipul SUA pe scena internațională.

„Dar acest lucru nu va elibera Europa. La urma urmei, primele responsabilități ale lui Biden vor fi față de criza internă pe care o moștenește”, a declarat ea pentru EURACTIV.

Pe de altă parte, „o victorie a lui Trump ar fi imboldul de care europenii au nevoie pentru ca nu doar să vorbească despre suveranitate, ci să și înceapă să și-o construiască”, a adăugat ea.

Kristine Berzina, expert în relații transatlantice la German Marshall Fund, consideră că o a doua administrație Trump va fi chiar și mai puțin previzibilă decât prima.

„Instabilitatea și impresia de concurență vor defini probabil relația transatlantică și este puțin probabil ca președintele Trump să-și schimbe preocupările cu privire la deficitele comerciale, exporturile de mașini, angajamentul Europei față de climă și securitate”, a subliniat ea.

În această ediție specială a The Capitals, rețeaua EURACTIV vă oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al relațiilor UE-SUA, atât în ​​ceea ce privește implicațiile politice, cât și scenariile liderilor europeni pentru dimineața de după vot.

CE ÎNSEAMNĂ ALEGERILE DIN SUA PENTRU POLITICA UE

POLITICA EXTERNĂ

Politica externă în ape agitate. Responsabilii de politica externă a UE și-au exprimat de mult timp dorința pentru o mai mare „autonomie strategică” a blocului, iar cei mai vocali dintre aceștia susțin că, indiferent de cine câștigă cursa prezidențială, lumea trebuie să-și dea seama că Europa este serioasă în intenția de a nu rămâne partenerul junior al administrației de la Washington.

Cu toate acestea, diplomații UE vor avea grijă să evite greșeala de a declara că „Europa întâi” este răspunsul la „America întâi” - sloganul lui Trump - dacă acesta va ieși învingător în scrutinul de marți.

Dacă Trump câștigă un alt mandat, există puține motive să așteptăm o altă abordare în privința politicii externe, spun analiștii.

O restabilire parțială a unității transatlantice sub Biden ar însemna o schimbare semnificativă a relațiilor cu Rusia și a abordării generale asupra multilateralismului.

Probabil că vor persista divergențe în ceea ce privește gestionarea ascensiunii Chinei sau nevoia Europei de a face mai mult pentru propria securitate, oricare va fi președintele SUA. Dar se va schimba tonul, deoarece Biden, un suporter convins al relațiilor transatlantice, crede că SUA își poate juca rolul doar în ​​dialog cu partenerii săi.

Abordarea lui Trump față de NATO a tensionat relațiile cu mulți dintre ceilalți membri ai alianței, inclusiv cu Franța, iar diplomații NATO au lansat ideea unei întâlniri în primăvară pentru a repara legăturile transatlantice după asalturile din ultimii patru ani ai lui Trump. Cu excepția unor est-europeni, nu există îndoială că majorității membrilor NATO le-ar plăcea să îl vadă plecat pe Trump.

COMERȚ ȘI ECONOMIE

Război comercial? Marele semn de întrebare de după vot va fi dacă cei mai mari doi parteneri comerciali de pe planetă își pot îmbunătăți relațiile bilaterale sau războiul tarifelor va ajunge la noi niveluri.

UE așteaptă rezultatele alegerilor pentru a impune tarife compensatorii de 4 miliarde de dolari la exporturile SUA, ca răspuns la subvențiile acordate Boeing de către Washington. Oficialii din Bruxelles vor să negocieze o soluție și să anuleze tarifele SUA pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari, o opțiune care ar putea fi aplicată dacă Biden este câștigătorul.

Pe de altă parte, se așteaptă ca tensiunile să continue dacă Trump rămâne la Casa Albă. Noul comisar european pentru comerț, Valdis Dombrovskis, și-a exprimat dorința de a porni de la zero, când a preluat funcția în octombrie. Dar el a avertizat, de asemenea, că nu există loc pentru mai multe acorduri fracționate pentru a facilita comerțul bilateral.

O îmbunătățire a relației bilaterale va ajuta la revenirea economică din următoarea perioadă pe ambele maluri ale Atlanticului. Pandemia în curs are un impact sever asupra producției și a ocupării forței de muncă și ambele părți iau în considerare noi pachete de stimulare a economiei pentru a evita o nouă recesiune.

MEDIU

America a pierdut teren în relațiile internaționale. Administrația Trump a schimbat radical politica externă a SUA. În ceea ce privește mediul, Statele Unite au devenit mai izolaționiste și s-au retras din Acordul de la Paris.

Președintele francez Emmanuel Macron, care a încercat să-l convingă pe Trump să rămână în acord, a declarat într-o vizită în China: „Regretăm acest lucru, dar situația aceasta face parteneriatul franco-chinez privind clima și biodiversitatea și mai necesar”.

Anunțul unilateral al Chinei, care și-a stabilit obiectivul de a ajunge la emisii zero în 2060, este privit de majoritatea observatorilor drept răspuns la presiunea europeană, mai degrabă decât cea americană, ceea ce este o subliniere a absenței Americii din această discuție.

Acum șase ani, în 2014, SUA și China și-au anunțat împreună ambițiile climatice.

„Nu sunt sigur că avem întotdeauna dreptate presupunând că o Casă Albă mai verde implică în mod necesar o lume mai ecologică”, a declarat Tom Tugendha, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Comunelor.

Sub Trump, America și-a pierdut poziția de lider în domeniul climatic, anunțul chinezilor fiind urmat de promisiuni similare din Japonia și Coreea de Sud.

Alegerile din America au o importantă miză în domeniul schimbărilor climatice, dar oricine ar câștiga, tendințele globale în materie de tehnologii verzi conduc deja SUA spre o mai mare reducere a capacității de cărbune sub Trump decât sub Obama.

Întrebarea este dacă noua administrație dorește să repare relațiile globale afectate de dezacordurile climatice și să introducă o tranziție justă la nivel federal.

AGRICULTURĂ

SUA, îngrijorate de ambițiile agricole ale UE. Secretarul american pentru agricultură, Sonny Perdue, și-a exprimat îngrijorările că Pactul ecologic european ar putea submina comerțul și ar putea afecta „viabilitatea fermierilor din UE”, deși acest lucru este respins de omologul său din UE.

Perdue a avertizat recent că politica alimentară emblematică a UE, strategia „de la fermă la furculiță”  ar putea fi „extrem de prohibitivă și ar putea pune în pericol producția agricolă”.

Criticând strategia, Perdue a spus că „pare să fi uitat ”ferma” din formula de la fermă la furculiță” și a subliniat îngrijorarea că fermierii din UE rămân fără instrumentele necesare.

Acest lucru ar putea face necompetitivi fermierii europeni, ceea ce ar putea duce la mai mult protecționism, lucru care ar putea „aduce daune reale mediului comercial global”, avertizează el.

Cel mai recent, Perdue a avertizat că Washingtonul ar putea acumula dovezi pentru o plângere la Organizația Mondială a Comerțului, dacă UE va continua strategia, pe motiv că este „protecționistă”, dar acest lucru nu este încă confirmat.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, nu împărtășește aceste temeri, susținând că accentul pus pe consolidarea lanțurilor mai scurte de aprovizionare cu alimente nu implică noi bariere comerciale.

Perdue a criticat, de asemenea, abordarea Europei în ceea ce privește biotehnologia în agricultură, afirmând că Bruxelles-ul trebuie să „asculte știința”. El a criticat cu fermitate decizia Curții UE conform căreia organismele obținute prin tehnici de reproducere a plantelor de mutageneză sunt organisme modificate genetic și ar trebui, în principiu, să intre sub incidența Directivei OMG.

DIGITAL

Rolul marilor firme tehnologice în relațiile viitoare. În perioada administrației Trump, legăturile dintre SUA și UE din domeniul afacerilor digitale  au devenit tensionate. În 2019, Trump a făcut o acuzație fără precedent împotriva vicepreședintelui Comisiei, Margrethe Vestager, spunând despre aceasta că „urăște Statele Unite poate mai rău decât orice persoană pe care am cunoscut-o vreodată”, în contextul încercărilor Comisiei din ultimii ani de a pedepsi acțiunile anticoncurențiale ale unora dintre giganții americani din domeniul tehnologic.

Rolul companiilor Big Tech în relațiile transatlantice va deveni probabil și mai important după prezentarea Comisiei, preconizată pentru 2 decembrie, a Legii serviciilor digitale și a Legii piețelor digitale, prin care executivul UE va încerca să reglementeze atât practicile ecosistemului online, cât și reechilibrarea competitivității în era platformelor online.

Cu toate acestea, există semne mai mari că nici Biden, nici Trump nu le-ar oferi giganților tehnologici americani susținere la nesfârșit. Cu recentul proces antitrust depus de Departamentul de Justiție al SUA pentru practici anticoncurențiale împotriva Google, apar și mai multe dovezi că încercările UE de a responsabiliza Big Tech ar putea avea o influență culturală mai mare asupra politicii de concurență de la nivel internațional.

Sub administrația Trump, a fost lansată o campanie grea de lobby împotriva firmelor chineze de telecom. Victimele au fost în principal ZTE și Huawei, pe care Washingtonul le-a acuzat că desfășoară campanii de spionaj în numele Beijingului. Acuzațiile au rămas, până în prezent, nedovedite.

În pofida acestui fapt, campania SUA împotriva tehnologiei chineze a dat roade în UE, guvernul SUA a semnat acorduri bilaterale pentru a coopera la standardele 5G cu Polonia, Estonia, Letonia, Cehia, Slovenia, Bulgaria și Slovacia. Mai mult, anumite state membre UE și-au crescut cerințele de securitate 5G pentru furnizorii de telecomunicații, iar unele țări au mers chiar mai departe pentru a calma preocupările Washingtonului - cel mai recent, Suedia anunțând o interdicție totală a Huawei și ZTE în infrastructura 5G a țării.

Este destul de probabil ca Biden să abordeze problema chineză similar lui Trump, dar cu un grad mai mare de subtilitate și diplomație atunci când negociază cu parteneri globali.

La rândul său, Trump își va urmări agenda care promovează giganții tehnologici ai SUA în lume, încercând în același timp să blocheze succesul companiilor chineze în alte economii.

SĂNĂTATE

Cursa pentru vaccinuri. Cursa pentru obținerea unui vaccin împotriva COVID-19 a creat o dispută între SUA și UE. În planul său de a cumpăra în avans candidați promițători, Comisia Europeană a exclus loturile produse exclusiv în Statele Unite. Decizia a venit după ce Washingtonul a semnalat că nu va permite vânzarea de vaccinuri în străinătate înainte ca propriile sale nevoi să fie satisfăcute.

O altă bătălie a vizat tratamentul pentru COVID-19 și disponibilitatea remdesivir, un medicament produs de compania farmaceutică americană Gilead, care a arătat unele efecte inhibitorii inițiale asupra coronavirusurilor umane patogene. Autoritățile de autorizare din SUA și UE au început o cursă pentru o aprobare rapidă pe piețele respective, pentru a obține un avantaj competitiv.

CE GÂNDESC STATELE MEMBRE

EUROPA DE VEST

BERLIN. Germania este văzută de mulți în Casa Albă ca principalul adversar ideologic pe scena globală. „China mă vrea ieșit din cursă. Iranul mă vrea afară. Germania mă vrea afară”, le-a spus Trump susținătorilor săi, la un recent miting din campanie în Pennsylvania. Reacția Germaniei a fost imediată: „Ne vom apropia de Washington repede după alegeri cu propuneri - și vom propune un nou acord ”transatlantic”, a declarat ministrul german de externe, Heiko Maas, pentru ziarul german Tagesspiegel.

Germnia este de ceva timp percepută drept un campion al multilateralismului și un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, ceea ce a dus la mari diviziuni între Berlin și Washington, mai ales după ce administrația Trump a renunțat la mai multe tratate internaționale.

Din 2015, SUA este cea mai mare piață pentru exporturile germane de bunuri, ceea ce l-a determinat pe Trump să critice în mod repetat statul european pentru surplusul său comercial. Industria germană sprijină eforturile de dezamorsare a conflictului comercial și de normalizare a relațiilor cu SUA.

În același timp, Germania vede SUA drept cel mai apropiat partener al UE pentru politica externă și de securitate. Cu toate acestea, recentele planuri de retragere a trupelor americane au înăsprit și mai mult tensiunea dintre Berlin și Washington. Trump a presat Germania să crească cheltuielile de apărare în NATO și a acuzat Berlinul că este „captiv” al Rusiei datorită dependenței sale parțiale de resursele de energie ale Rusiei.

Liderii politici și opinia publică au o tendință clară pro-Biden, în timp ce Trump rămâne profund nepopular în Germania, potrivit unui recent sondaj Pew Research.  

Dar, indiferent de rezultat, Germania și Europa ar trebui să se pregătească pentru „o implicare mai puțină a americanilor în lume”, a declarat recent ministrul de externe Maas.

PARIS. La o lună după alegerea președintelui Emmanuel Macron în mai 2017, Trump a anunțat retragerea SUA din Acordul de la Paris, un simbol al succesului diplomației franceze.

În ciuda inițiativei lui Macron „Make Our Planet Great Again”, care făcea trimitere la sloganul omologului său american, Statele Unite, unul dintre cei mai mari producători de emisii poluante din lume, a subminat eforturile lumii de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Mulți oameni speră că înfrângerea lui Trump va permite SUA să revină la acord.

Divorțul a fost consumat și dezacordurile au continuat să afecteze relația dintre cei doi lideri. Un an mai târziu, ca urmare a unor alte promisiuni de campanie, administrația SUA a abandonat acordul nuclear iranian și apoi a retras forțele americane din Siria. „Un aliat trebuie să fie de încredere”, a comentat atunci Macron.

Cu toate acestea, SUA rămâne „un aliat major pentru Franța în lupta împotriva terorismului”, oferind „sprijin substanțial pentru operațiunea Barkhane din Sahel”, a declarat ministerul francez de externe. Dar Quai d'Orsay a recunoscut că „divergențele se multiplică”, cum ar fi „multilateralismul sau apărarea europeană”.

Relațiile cordiale dintre președintele american și partenerul său din NATO, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, irită în continuare Parisul. Joe Biden pare astfel o opțiune mai bună și acest lucru se reflectă și în presa franceză, care este destul de critică față de Trump.

AUSTRIA. Verzii austrieci, care guvernează împreună cu conservatorii de la ÖVP din ianuarie, sunt în mod deschis anti-Trump. Purtătorul de cuvânt parlamentar al acestora pentru politică externă, Ewa Ernst-Dziedzic, a declarat în iunie că Donald Trump „pune în pericol cooperarea multilaterală” și că modul său de „reacție brutală” la protestele #blacklivesmatter, inclusiv trimiterea armatei, nu este „în niciun fel acceptabil pentru o țară care se prezintă lumii exterioare ca purtătoarea de torță a democrației”.

Când Trump a propus-o pe conservatoarea Amy Coney Berrett ca judecător al instanței supreme în septembrie, Ernst-Dziedzic a numit anunțul „o provocare deschisă la adresa drepturilor femeilor, minorităților și persoanelor LGBTI”.

Partenerul lor la guvernare, partidul cancelarului Sebastian Kurz, ÖVP, nu este la fel de pornit. Partidul controlează ministerul de externe - și chiar dacă ministrul Alexander Schallenberg nu este membru al partidului, el a fost numit de Kurz. După ce Trump a dispus reprimarea protestelor în iunie, Schallenberg s-a adresat comisiei de afaceri externe din Parlamentul de la Viena, spunând că acest președinte este o provocare pentru Europa și a aruncat „nisip în angrenajele” relației austro-americane datorită diferențelor fundamentale de viziune și retragerii din mai multe acorduri internaționale. Cu toate acestea, el a subliniat că SUA vor rămâne un partener crucial pentru Austria și Europa.

Potrivit unui nou studiu realizat în rândul cetățenilor austrieci, 68% ar vota pentru Biden dacă ar putea și doar 8% pentru Trump, potrivit unui sondaj reprezentativ realizat de Market-Institute pentru ziarul Der Standard.

NORDUL EUROPEI

HELSINKI. Pentru o țară mică precum Finlanda, este esențial ca ordinea mondială să se bazeze pe tratate și acestea să fie respectate. Încrederea în această construcție s-a erodat. De aceea, în alegerile din SUA există multe interese pentru Finlanda.

„La urma urmei, cel mai important partener de cooperare al Finlandei este SUA”, a spus Ilkka Himanen, diplomat veteran și ambasador finlandez la Moscova în perioada 2012-2016.

O victorie a lui Trump ar putea distanța Europa Occidentală și SUA. Acest lucru ar putea avea un efect negativ asupra securității Finlandei. Chiar dacă țara nu este membră NATO, cooperarea și manevrele cu membrii alianței sunt strânse și de rutină. Sistemele de arme sunt în mare măsură compatibile cu NATO.

În psihicul finlandez încă se află amintirea Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, când Uniunea Sovietică și Germania nazistă au divizat Europa, iar Finlanda a fost „înmânată” lui Stalin. Cum ar fi dacă ceva similar s-ar întâmpla 80 de ani mai târziu? Ar întoarce Trump spatele micilor națiuni de lângă Rusia și ar dezmembra NATO? Împotriva acestei viziuni de coșmar, Joe Biden este văzut ca o opțiune mult mai sigură.

Și economiștii și exportatorii ar prefera o victorie la Biden, care este văzut ca fiind mai cooperant față de UE, astfel că riscul unor noi tarife și a unui război comercial complet ar scădea.

Acoperirea mass-media este imensă și în cea mai mare parte imparțială. Potrivit unui sondaj al ziarului Helsingin Sanomat, Joe Biden ar obține 75% din voturile finlandeze împotriva celor 10% ale lui Trump.

MAREA BRITANIE ȘI IRLANDA

LONDRA. În general, guvernul britanic ar prefera un al doilea mandat al administrației Trump, pur și simplu pentru că Trump susține în mod deschis Brexit și a promis în mod repetat un acord comercial ambițios între SUA și Regatul Unit. Între timp, Joe Biden și Partidul Democrat au criticat intenția guvernului britanic de a încălca protocolul privind Irlanda de Nord și Acordul de retragere din UE. Unii foști diplomați britanici au sugerat că Johnson va aștepta rezultatele votului din 3 noiembrie înainte de a decide dacă va continua sau nu negocierile pentru un acord cu UE.

Cu toate acestea, narațiunea „Johnson susține Trump” nu trebuie exagerată. Unei mari părți din partidul conservator al lui Boris Johnson îi displace stilul și retorica lui Trump și nu este convinsă de promisiunile sale cu privire la comerț. În ceea ce privește politica externă și de mediu, în special, partidul conservator este mult mai aproape de agenda lui Biden.

DUBLIN. De când Trump a intrat în Casa Albă în 2016, Irlanda a trecut prin trei prim-miniștri, dar niciunul dintre aceștia nu a reușit să valorifice legăturile istorice SUA-Irlanda în măsura în care și-ar fi dorit.

Totuși, titularul portofoliului, Micheál Martin, a spus că ar dori ca acest lucru să se schimbe, dezvăluind recent că ar dori să-l viziteze anul viitor pe președinte - fie că este Trump sau Biden - la Washington, în ziua de Sf Patrick.

„Este foarte, foarte important să menținem această legătură și această tradiție și, evident, totul depinde foarte mult de COVID și de alte lucruri până în martie”.

„Dar guvernul este foarte dornic să mențină legăturile economice cheie”, a spus el într-un interviu recent.

Chiar dacă nu susține un anumit candidat, în urma recentei apărări publice a lui Biden a acordului din Vinerea Mare, Martin l-a apreciat pe candidatul democrat.

„Nu putem permite ca Acordul din Vinerea Mare, care a adus pacea în Irlanda de Nord, să devină o victimă a Brexitului”, a scris recent Biden pe Twitter, remarcă salutată de Martin. În plus, premierul irlandez a dezvăluit recent că Trump nu l-a contactat personal de când a devenit Taoiseach în iulie.

SUDUL EUROPEI

MADRID. Deși nu și-au exprimat opiniile în mod deschis, partidele politice din Spania au păreri diferite - și opuse - despre Trump și Biden.

Membrii coaliției progresiste - realizată de socialiștii de la PSOE și de partidul de stânga Unidas Podemos - sunt, în general, pro-Biden. Partidul Popular de dreapta (PP) și VOX de extremă dreapta sunt ambele mai mult sau mai puțin deschis pro-Trump, în timp ce formațiunea de centru Ciudadanos favorizează de obicei o abordare economică liberală în Casa Albă.

Cu toate acestea, o problemă de îngrijorare majoră pentru toate partidele din Spania sunt tarifele comerciale anunțate de administrația Trump. Această rundă de sancțiuni comerciale este estimată că ar viza aproximativ 1,27 miliarde euro în exporturi din Spania, dintre care marea majoritate, aproximativ 970 milioane de euro, sunt produse agroalimentare, cum ar fi vinul și măslinele.

Aceste 970 milioane de euro reprezintă 47% din totalul exporturilor de alimente spaniole către piața SUA, care în 2018 s-au ridicat la 2 miliarde de euro. Sectorul agroalimentar spaniol dorește să evite noi sancțiuni din partea SUA, astfel încât o victorie a lui Biden ar fi percepută ca o ușurare - temporară - de această industrie, transmite EFE.

Dar și industria aeriană spaniolă - în special Airbus / Spania - poate fi, de asemenea, afectată, cu circa 300 de milioane de euro în joc.

Potrivit datelor Ministerului Industriei și Turismului din Spania, un total de 15% din exporturile spaniole către Statele Unite (aproximativ 8,07 miliarde de euro anul trecut) pot fi afectate.

ROMA. Politicienii italieni nu i-au susținut public nici pe Trump, nici pe Biden, deși există preferințe diferite între ei. Premierul Giuseppe Conte a spus că „îi va trimite un mesaj de noroc lui Trump”, având în vedere „prietenia” lor.

El a mai spus, în urmă cu câteva luni, că „nu contează cine va câștiga alegerile americane”, o declarație care a nemulțumit politicienii de stânga care îi susțin guvernul, dar îl preferă în mod clar pe Joe Biden. Și diplomații italieni sunt în favoarea candidatului democrat, în timp ce opoziția de dreapta este aliniată cu Trump.

În orice caz, diplomații italieni nu se așteaptă la multe schimbări în ceea ce privește politica externă a SUA. Aceasta înseamnă că concentrarea SUA asupra Estului, în special asupra Chinei, nu va fi modificată dacă Biden va deveni președinte.

ATENA. În Grecia, nimeni nu vorbește public despre alegerile din SUA. Cu toate acestea, o victorie a lui Biden este o „dorință ascunsă” a întregului spectru politic.

Legăturile strânse ale lui Trump cu Erdogan nu sunt văzute într-o lumină pozitivă la Atena. Poziția neutră a administrației sale față de escaladarea crizei dintre Grecia și Turcia în estul Mediteranei a determinat Atena să-i facă cu ochiul lui Biden.

Ziarul To Vima a scris recent că americani de origine greacă caută să construiască relații cu echipa lui Biden și un rol similar a fost preluat de Thanasis Bakolas, consilier principal al premierului grec Kyriakos Mitsotakis.

Se pare că aceste eforturi au adus deja unele rezultate. Biden a condamnat luna trecută „provocările” Turciei, solicitându-i lui Trump să facă presiuni asupra Ankarei.

VISEGRAD

VARȘOVIA. Liderilor polonezi s-ar putea să le fie dor de Trump când va pleca - chiar dacă relația SUA-UE nu a fost deloc ușoară - mai ales din motive de securitate.

De când guvernul conservator al PiS (Lege și Justiție) a venit la putere, Polonia a venit cu un vast plan de modernizare a armatei și a reînviat cererile pentru o bază permanentă a SUA în țară, un plan numit „Fort Trump”.

Polonia speră de mult timp la o bază militară majoră permanentă a SUA, care să contribuie la combaterea potențialelor agresiuni rusești, pe care Trump a promis-o vag, dar nu a materializat-o.

Anunțul Washingtonului că va reduce contingentul trupelor americane din Germania a atras critici din țara gazdă și i-a luat pe aliații NATO prin surprindere. În același timp, Polonia s-a oferit rapid să găzduiască unele dintre aceste forțe.

În același timp, deși are o relație îndoielnică cu Rusia, Trump s-a pronunțat și asupra impunerii de sancțiuni asupra controversatului gazoduct Nord Stream 2, un spin în ochii Varșoviei.

În plus, Trump a deschis programul Visa Waiver Program (VWP), care permite acum cetățenilor polonezi să aplice pentru a călători în SUA în scopuri turistice sau de afaceri fără a obține o viză, privilegiu extins doar unui număr mic de aliați americani.

Președintele polonez Andrzej Duda a spus în timpul unei vizite în SUA în iunie că „cooperarea cu președintele SUA a fost atât de bună de la început, deoarece avem aceeași viziune despre cum să facem politică”.

La scurt timp, guvernul polonez a semnat Declarația de consens de la Geneva privind promovarea sănătății femeilor și întărirea familiei, care a fost co-inițiată de SUA, ceea ce a demonstrat pentru mulți apropierea ideologică dintre Varșovia și Washington.

„Din ceea ce am aflat de la Washington, guvernul polonez nu caută contacte cu echipa lui Biden", a delcarat pentru EURACTIV Radosław Korzycki, expert în afacerile din SUA și jurnalist la Dziennik Gazeta Prawna. Potrivit acestuia, dacă Biden câștigă alegerile, guvernul polonez ar putea deveni izolat.

Opinia publică a Poloniei este divizată. Mass-media de stat îl susține cu tărie pe Trump și îl critică pe Biden, în timp ce media de opoziție îl susține mai degrabă pe Biden, văzând o șansă de a schimba situația de pe scena politică a Poloniei după victoria sa.

PRAGA. Deși premierul ceh Andrej Babiš (ANO) nu s-a alăturat omologului său din grupul de la Visegrad, Viktor Orbán, în a-l susține pe Trump, el a fost invitat la Casa Albă la începutul anului 2019 și, în calitate de miliardar, are multe lucruri în comun cu actualul lider american. Ceea ce nu va plăcea SUA este noua decizie a cabinetului ceh de a renunța la un plan mai ambițios de cheltuieli pentru apărare.

Ministrul de externe Tomáš Petříček este aparte. După cum a spus recent într-un interviu, în calitate de social-democrat (ČSSD), el se simte mult mai apropiat de democrații americani.

Președintele Miloš Zeman este, de asemenea, un fost social-democrat, dar în trecut l-a susținut în mod deschis pe Trump în conflictul său cu Hillary Clinton. Cu toate acestea, există o amărăciune aparentă în comentariile sale actuale despre Trump, probabil pentru că Zeman nu a primit invitația promisă la Casa Albă.

În opoziție, doar o parte din democrații civici (ODS), inclusiv câțiva europarlamentari, și populiști de dreapta din partidul SPD sunt în mod deschis în favoarea lui Trump.

Una dintre cele mai mari temeri cehe în timpul președinției Trump a fost amenințarea cu introducerea tarifelor la automobile, deoarece țara are o lungă tradiție în industria auto. Același lucru se aplică în cazul tarifelor la oțel și aluminiu.

Majoritatea presei cehe pare să fie în favoarea lui Joe Biden și a schimbării pe care ar aduce-o, cu toate acestea, comentatorii subliniază că rezultatul poate merge totuși în ambele sensuri. 

BRATISLAVA. Statele Unite rămân un partener strategic pentru Slovacia, deși, în ultimii patru ani, chiar și atlantiștii mai duri au trebuit să se adapteze la noua realitate a conducerii SUA. Mulți chiar l-au criticat în mod deschis pe președintele Trump și au subliniat că Europa ar trebui să înceapă să se bazeze pe ea însăși.

Noul guvern ales de Igor Matovič și șeful politicii externe Ivan Korčok s-au angajat să adere la Alianța Internațională pentru Libertatea Religiilor, condusă de SUA, în timp ce în urmă cu două săptămâni, Slovacia s-a alăturat altor țări din Europa Centrală și de Est, semnând o declarație comună privind securitatea 5G cu Washington.

În general, conform sondajelor, populația slovacă percepe Statele Unite cel mai negativ dintre țările V4.

BUDAPESTA. Premierul maghiar Viktor Orbán a declarat că „îi face galerie” lui Trump, potrivit agenției naționale de știri maghiare MTI. Întrebat anterior de Reuters ce ar însemna o victorie al lui Biden pentru Ungaria, Orbán a spus: „Avem o relație excepțional de bună cu Trump. Probabil că nivelul de deschidere și bunătate și de ajutor reciproc va fi mai mic”.

Orbán a subliniat, de asemenea, că poziția lui Trump față de UE coincide cu abordarea interguvernamentală a guvernului maghiar.

„Dacă cineva vede UE drept o putere centralizată al cărei spirit și inimă sunt furnizate de instituții - atunci Trump nu este cea mai bună opțiune", a spus el. „Dar dacă cineva crede că UE nu este altceva decât o comunitate de state membre - Trump este OK, este de departe cel mai bun”.

EURACTIV înțelege că o victorie a lui Trump ar însemna mai puține critici transatlantice asupra guvernării lui Orbán în Ungaria și ar legitima indirect politica naționalistă la nivel internațional. Ungaria nu are mult în joc, însă, sau mai puțin decât Polonia, deoarece nu este interesată să aibă trupe americane în țară și nu percepe Rusia ca o amenințare. Polonia vrea să vadă o poziție mai agresivă față de Rusia, spre deosebire de Orbán, care este fericit să încheie un acord cu Moscova dacă apare o oportunitate.

BALCANI

ZAGREB. Președintele Croației, Zoran Milanović, a primit drept insultă o comparație a retoricii sale cu cea a lui Trump. „Fără SUA, lumea nu este aceeași și o spun în sens negativ. Donald Trump a stricat totul. El incită la ură, este un demagog și atât. Este ceva ce nu veți auzi de la prim-ministrul croat sau ministrul de externe, dar trebuie spus”, a spus Milanović. Predecesorul său, Kolinda Grabar Kitarović, era o admiratoare a lui Trump.

Premierul Andrej Plenkovic nu a spus nimic despre alegerile din SUA. Se poate presupune că partidele de dreapta susțin victoria lui Trump, dar sunt și tăcute. Președintele Milanović a declarat deschis că este pro-Biden, dar fostul său partid, SDP, nu s-a pronunțat.

Relațiile Croației cu SUA se concentrează în principal pe cooperarea militară (SUA este unul dintre ofertanții la licitația croată pentru noile avioane de luptă) și pe problemele regionale. Biden înțelege regiunea, așa că se poate presupune că va fi o alegere mai bună pentru Croația.

În ultimul sondaj Bertelsmann Stiftung despre preferințele cetățenilor UE față de alegerile din SUA, Croația nu a fost menționată. „Am efectuat și un sondaj în Croația, dar eșantionul este prea mic pentru a face declarații fiabile pentru acest stat membru al UE", a declarat Isabell Hoffmann, care a efectuat cercetarea, pentru Hina (agenția de știri din statul croat).

LJUBLJANA. Similar cu omologul său maghiar, cu care are multe păreri asemănătoare, premierul conservator sloven Janez Janša îl susține în mod deschis pe Trump.

„Respectăm tragediile dificile din viața personală ale lui Joseph Biden și unele dintre vechile sale realizări politice, dar, dacă ar fi ales acum, ar fi unul dintre cei mai slabi președinți americani din istorie, într-un moment în care lumea liberă are nevoie de Statele Unite mai puternice ca niciodată”, a scris pe Twitter Janša. „Hai, Donald Trump, câștigă!”, a adăugat el.

Unii politicieni și mass-media din opoziție s-au întrebat după această afirmație: „Ce se va întâmpla dacă Biden va câștiga?”

Nu în ultimul rând, soția lui Trump, Melania, este slovenă.

SOFIA. Fostul ambasador al Bulgariei în Statele Unite, Elena Poptodorova, a declarat că pentru țara ei și pentru UE, Joe Biden este opțiunea preferată, pentru că „ar căuta interesul comun cu aliații”. Poptodorova, care este în prezent Președintele Asociației Tratatului Atlanticului (ATA), a spus că „Europa are nevoie de America”.

„Joe Biden este un om care cunoaște lumea, care cunoaște politica externă, care înțelege importanța Americii pentru procesele mondiale, care nu este un izolaționist”.

Cu toate acestea, ea a avertizat că, chiar dacă Biden este ales, „nimic nu se va întoarce ca o baghetă magică la perioadele anterioare”. Ceea ce este realist de așteptat, în cuvintele ei, este o încercare de a readuce Statele Unite la acordul cu Iranul și la Acordul climatic de la Paris.

BUCUREȘTI. Guvernul României nu și-a exprimat public o opinie cu privire la alegerile din SUA, dar în urmă cu câteva săptămâni, câțiva miniștri de cabinet au efectuat o vizită oficială la Washington. Vizitele chiar înainte de alegeri sunt văzute de obicei ca o formă de sprijin pentru actuala administrație și au existat câteva acorduri importante semnate cu privire la apărare, economie și afaceri externe.

În România, implicarea SUA  în proiectul nuclear de la Cernavodă a fost văzută ca o evoluție foarte pozitivă, la fel ca și anunțul administrației de la Washington privind investițiile în proiecte majore de infrastructură care leagă Marea Neagră de Marea Baltică.

La fel ca alte țări vecine, România este destul de conservatoare și foarte religioasă. Cu toate acestea, PNL, deși are eticheta liberală în numele său, este membru al PPE și are multe legături dubioase cu evangheliștii creștini, dar și cu biserica ortodoxă, așa că ar fi mai înclinat să-l susțină pe Trump și nu pe Biden.

BELGRAD. Serbia pare să-l favorizeze pe Trump mai mult decât pe Biden, deoarece publicul asociază Partidul Democrat cu bombardamentele NATO din 1999, când democratul Bill Clinton era președintele SUA.

Analiștii pro-guvernamentali consideră că victoria lui Trump ar fi o opțiune mai bună pentru Serbia, mai ales după acordul privind normalizarea relațiilor economice semnat de premierul kosovar Avdullah Hoti și de președintele sârb Aleksandar Vučić la Biroul Oval la începutul lunii septembrie.

Cu toate acestea, există unii care susțin că acordul de la Washington a servit doar campaniei electorale a lui Trump.

Trump este susținut fără echivoc de partidele de dreapta, de analiști pro-regim și de tabloide.

În ultimul timp, oficialii au tăcut cu privire la acest subiect, dar fostul ministru sârb de externe și noul președinte al parlamentului, Ivica Dačić, au spus anterior că victoria lui Trump este mai bună pentru Serbia, deoarece nu abordează problema Kosovo drept o „înțelegere încheiată”.