Începând din 2014, când MONEYVAL a evaluat ultima dată România, țara a întreprins o serie de acțiuni pentru a-și consolida cadrul legal și instituțional pentru a combate spălarea de bani și finanțarea terorismului și a început să pună în aplicare elementele unui sistem eficient AML / CTF.

MONEYVAL constată că România a atins niveluri moderate de eficacitate în toate domeniile evaluate, cu excepția cooperării internaționale, unde a atins un nivel semnificativ de eficacitate și a fost lăudată de alte țări pentru asistența sa constructivă.

Evaluarea reciprocă a României de către MONEYVAL evidențiază faptul că țara demonstrează o înțelegere corectă a riscurilor spălării banilor și, într-o măsură mai mică, a riscurilor de finanțare a terorismului. România trebuie să înceapă imediat să pună în aplicare acțiuni de diminuare care să vizeze cele mai ridicate riscuri la care este expusă, notează raportul.

De asemenea, evaluarea a constatat că autoritățile nu au urmărit încă investigarea și urmărirea penală a spălării banilor ca o prioritate generală. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura o mai mare coerență în investigații și urmăriri penale. În timp ce investigațiile și urmările penale privind spălarea de bani provenită din infracțiuni fiscale și corupție interne sunt efectuate eficient, investigațiile și urmările penale privind traficul de ființe umane și droguri se concentrează pe infracțiunile precursoare și nu pe spălarea banilor provenită din acele infracțiuni.

România și-a îmbunătățit capacitatea de a bloca, confisca și recupera veniturile și bunurile dobândite în urma infracțiunilor interne. Ea aplică activ măsuri pentru confiscarea veniturilor și bunurilor dobândite din infracțiuni aflate pe teritoriul său pentru cele mai frecvente infracțiuni săvârșite intern.

În alte cazuri, confiscarea este rară. România ar trebui, de asemenea, să își consolideze capacitatea de a permite investigatorilor financiari să desfășoare investigații paralele, să urmărească activele și să recupereze bunuri.

Din 2014, autoritățile au reușit să detecteze, să investigheze, să urmărească penal și să obțină o condamnare pentru un caz de finanțare a terorismului și ar trebui să dezvolte o strategie și un plan de acțiune național pentru a combate fenomenul și să ofere mai multe instruiri relevante.

De asemenea, este necesar să se evalueze riscul de abuz al sectorului non-profit din România în ceea ce privește finanțarea terorismului.

MONEYVAL constată că România are un cadru legal solid pentru aplicarea sancțiunilor financiare direcționate fără întârziere. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la punerea în aplicare a acestor măsuri de către sectorul privat și în ceea ce privește supravegherea conformității cu aceste măsuri.

Cele mai multe instituții financiare majore sunt supuse supravegherii bazate pe riscuri, dar autoritățile trebuie să îmbunătățească calibrarea acțiunilor de supraveghere în funcție de riscuri. MONEYVAL recomandă ca prioritate o calibrare mai sofisticată a acțiunilor de supraveghere ale Băncii Naționale, o concentrare mai mare asupra riscurilor de spălare de bani și finanțare a terorismului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în supravegherea sa și o alocare mai mare a resurselor Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani pentru a se alinia cu responsabilitățile legale, în special în ceea ce privește supravegherea furnizorilor de servicii de active virtuale și a profesioniștilor din domeniul legal.

În final, MONEYVAL recunoaște că România a făcut pași importanți pentru a preveni abuzul în rândul persoanelor juridice, inclusiv dezvoltarea și utilizarea registrelor publice ale beneficiarilor reali și ale conturilor bancare. Autoritățile ar trebui să dezvolte controalele existente pentru a asigura că informațiile din registre sunt precise și actualizate.

România este așteptată să prezinte rapoarte către MONEYVAL în cadrul procesului îmbunătățit de raportare de urmărire în mai 2025.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat luni că două proceduri de infringement care se refereau la neîndeplinirea unor obligații prevăzute în directive europene au fost clasate de Comisia Europeană. Este vorba despre directivele cu privire la combaterea terorismului și la mandatul european de arestare.

Gorghiu reamintește că există alte doua acțiuni de infringement pentru care sunt necesare măsuri legislative din sfera de competenta a Ministerului Justiției. Prima se referă la decizia cadru privind rasismul și xenofobia. La 28 iunie 2023, a fost pus în dezbatere publica proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal. 

O alta cauză se referă la dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și procedurilor privind mandatul european de arestare.