Comisia Europeană a propus statelor membre UE să suspende 7,5 miliarde de euro din finanțarea europeană către Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție. Fondurile ar urma să fie acordate după ce Ungaria implementează o serie de reforme.

Tibor Navracsics, ministrul ungar pentru dezvoltare regională a declarat că sarcina Budapestei este să înlăture preocupările CE privind funcționarea deficitară a statului de drept.

"Guvernul ungar cooperează cu Comisia Europeană și după consultările avute cu aceasta luni va înainta Parlamentului de la Budapesta primul pachet de amendamente legislative", a declarat ministrul ungar pentru Dezvoltare Regională, Tibor Navracsics, în cadrul unei emisiuni difuzate duminică de Radio Kossuth din Budapesta.

Potrivit Hirado.hu, ministrul ungar a subliniat că autoritățile ungare poartă discuții din luna iunie cu Comisia Europeană, dar "problema fundamentală este în continuare să identificăm, care este exact problema Comisiei în legătură cu utilizarea fondurilor UE". El a adăugat că au avut loc negocieri foarte intense, iar propunerile autorităților ungare sunt, de obicei, sprijinite de Comisia Europeană, însă aceasta formulează noi și noi cerințe.

Tibor Navracsics a amintit că au loc negocieri pe trei subiecte: procedura referitoare la mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, finanțarea programelor operaționale și fondul de reconstrucție.

Ministrul a mai precizat că toate programele operative au fost înaintate Comisiei Europene, iar evaluarea acestora este în desfășurare. Tibor Navracsics și-a exprimat, totodată, încrederea că în jurul lunii octombrie vor avea loc negocieri concrete pe marginea acestor programe.

Potrivit ministrului, pachetul care urmează să fie depus luni conține modificări legislative care vor face procedurile de achiziții publice mai transparente și pentru Comisia Europeană, și vor modifica și regulile privind conflictul de interese.

Comisia Europeană a solicitat ca normele tradiționale ungare privind conflictul de interese să fie înlocuite cu normele mult mai atotcuprinzătoare ale UE privind conflictul de interese, a precizat Tibor Navracsics, care a adăugat că, în viitor, membrii consiliului de administrație nu pot participa la decizii care îi pot afecta nu numai pe ei și rudele lor, ci și pe persoanele apropiate, bazate pe prietenie sau simpatii politice.

Potrivit lui Tibor Navracsics, pachetul conține și alte modificări minore, inclusiv controlul și monitorizarea procedurii de achiziție publică.

În opinia sa, per ansamblu, amendamentele nu reprezintă o noutate majoră, dar, conform aprecierii Comisiei Europene, acestea reprezintă o garanție mai mare pentru transparență.

Navracsics a mai precizat că al doilea pachet - care va include și o nouă lege privind Autoritatea de Integritate a Achizițiilor Publice - urmează să fie înaintată vineri Parlamentului.

Răspunzând unei întrebări, ministrul a subliniat că reprezentanții Comisiei Europene nu au ridicat oficial problema aderării Ungariei la Parchetul European în niciuna dintre rundele de negocieri. El a amintit, totodată, că șefa Parchetului European, Laura Codruță Kövesi, a spus în vară că cooperarea cu instituțiile ungare, în special cu parchetul, este mult mai bună decât cu parchetele multor state membre care participă la lucrările Parchetului European.

(Sursa: RADOR)

Doar o cacealma?

"Cel mai minunat lucru referitor la 'statul de drept' din Ungaria este acela că există deja numeroase autorități a căror sarcină constă în monitorizarea activităților guvernului. ... Problema e că guvernarea Fidesz a sufocat toate aceste autorități astfel încât niciuna nu mai este independentă acum. ... Comisia va avea nevoie de garanții, dar momentan se pare că ia în serios promisiunile guvernului. Acest lucru poate însemna și că va aștepta să vadă cum își îndeplinește angajamentele și abia apoi va decide dacă încetează sau continuă procedurile privind statul de drept", a comentat el pentru 24.hu.

Nici cotidianul austriac Die Presse nu crede într-o schimbare peste noapte a premierului Viktor Orban:

"Nicio agenție anti-corupție și niciun fel de măsuri individuale nu vor fi suficiente pentru a readuce această țară minunată pe calea unui stat democratic. Este nevoie de o restructurare completă, o revenire la principiile liberale. După tot ce a făcut Orban țării sale și relațiilor cu partenerii săi europeni, este greu de imaginat că el însuși va reuși. Pentru a folosi o metaforă: puterea lui a devenit prea mare pentru ca el însuși să nu se teamă de ea".

"În sfârșit. Bruxelles-ul ripostează”, notează cotidianul german Frankfurter Rundschau, observând însă că Executivul european i-a lăsat lui Orban "o portiță". "Dacă va implementa reformele pe care le-a anunțat în următoarele câteva luni, ar putea chiar scăpa cu totul de înghețarea banilor. Nu poate fi exclus ca Orban să facă, de fapt, câteva ajustări fine sistemului său, să adapteze un pic legea achizițiilor publice și să înființeze o agenție anticorupție. Dar nu este clar dacă acestea vor fi mai mult decât false reforme false”, comentează publicația. 

Despre reforme doar pe hârtie scrie și Allgemeine Zeitung din Mainz, preluat de Deutschlandfunk: "Va fi dificil de verificat dacă, de exemplu, o agenție anticorupție instalată de Orban va funcționa într-adevăr în conformitate cu principiile UE. Pericolul unor reforme false rămâne". 

Das Straubinger Tagblatt remarcă faptul că e nevoie schimbări fundamentale pentru ca statul de drept să poată fi restabilit în Ungaria, iar democrația să fie salvată: "Autoritățile de la Bruxelles au acum ocazia să arate că sunt serioase în ceea ce privește protejarea statului de drept”.

Die Südwest Presse crede că UE nu a oprit toate plățile deoarece e la mâna lui Orban, de a cărui "bunăvoință" depinde menținerea actualelor sancțiuni împotriva Rusiei și adoptarea altora. 

Tagesspiegel critică ezitarea de până acum a Comisiei în condițiile în care nu e vorba numai de "sume uriașe de bani care se scurg necontrolate în Ungaria: "Este mult mai mult în joc pentru Uniunea Europeană dacă nu ia în sfârșit măsuri dure și consecvente împotriva acelor state care nu respectă regulile comune ale statului de drept și democrației. Ceea ce se întâmplă în Ungaria este un atac asupra valorilor fundamentale ale Europei. Uniunea trebuie să se apere".

Nici europarlamentarul german Daniel Freund (Verzi) nu crede că decizia Comisiei e suficientă.

El a declarat pentru Deutschlandfunk că mai mult de 80% din fondurile europene destinate Ungariei vor continua să ajungă la sistem sistematic corupt. Nici măcar posibila creare a unei autorități anticorupție, așa cum a anunțat recent guvernul ungar, nu va rezolva problema.

Politicianul german a cerut UE să înghețe toate subvențiile până când Ungaria va lansa reforme reale.

Pentru ca propunerea Comisiei să fie votată în Consiliu e necesară aprobarea a cel puțin 15 state membre, care reprezintă peste 65 la sută din populația UE. Guvernul polonez s-a opus deja reducerii planificate. Polonia e, de asemenea, criticată pentru încălcarea statului de drept.