CCR explică Comisiei Europene decizia din 8 iunie privind desființarea Secției speciale. Executivul de la Bruxelles a apreciat că hotărârea încalcă dreptul UE prin refuzul de a respecta o decizie a CJUE.

Curtea Constituțională (CCR) anunță într-un document oficial că nu își va schimba decizia din 8 iunie 2021, acuzată de Comisia Europeană că încalcă dreptul UE. CCR hotărâse în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Instanța europeană a decis pe 18 mai anul acesta că Secția pentru anchetarea magistrațieilor (SIIJ), care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori, trebuie să ofere garanții că nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității acestora.

Pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, ”o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.

”În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție”, a stabilit instanța europeană, adăugând că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Decizia CJUE a fost ignorată de Curtea Constituțională a României.

Pe 20 mai 2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea Constituțională să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021 a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CCR a analizat cererea și a constatat că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea CJUE nu aduce ”elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”.

În replică, Executivul european a reamintit CCR că deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii și trebuie aplicate de toate curțile naționale ale statelor membre și a cerut explicații Bucureștiului. 

Într-un document transmis astăzi ministrului de interne, Lucian Bode, pentru a-l sprijini în elaborarea unui răspuns către comisarul european Didier Reynders referitor la problema principiului priorității de aplicare a dreptului european, Curtea Constituțională își apără decizia, reafirmând faptul că rapoartele MCV ”nu constituie norme de drept european”:

”CCR și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție - Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea unui standard mai ridicat de protecție. Prin urmare, Curtea nu și-a putut exercita controlul de constituționalitate prin raportare la Decizia nr.2006/928 (care, deși este o normă de drept european cu caracter obligatoriu, asupra căreia CJUE s-a pronunțat, nu are relevanță constituțională, adică nu complinește și nici nu depășește standardul de protecție asigurat prin Constituție) și, cu atât mai puțin, la rapoartele MCV (care au caracter de recomandare, și nu obligatoriu)”, susține CCR.

Totodată, Curtea Constituțională insistă asupra faptul că desființarea SIIJ se poate face numai prin lege adoptată de Parlament, deoarece CCR nu are atribuții în acest sens:

”Doar Parlamentul poate reglementa prin lege, în limitele marjei sale de apreciere și a exigențelor constituționale, orice fel de structură cu orice fel de competență în materia cercetării penale a judecătorilor și procurorilor. Imperativ este ca această materie să facă obiectul unei reglementări care să respecte principiile constituționale ale statului de drept, vidul legislativ afectând înseși aceste principii”.

Răspunsul complet al CCR, aici.