"Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii .... care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019)", spune Comisia Europeană, în contextul insistențelor Bucureștiului de a renegocia acest plafon.

"Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României", mai spune Comisia Europeană.

Executivul european amintește că reforma pensiilor speciale include și pensiile militare:

"O etapă specifică (215), care trebuie parcursă până la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, un element-cheie al PNRR. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată", spune Comisia.

"Să vedem cum vom reuși să manageriem această discuție privind forma finală a legii pensiilor speciale", a declarat vineri ministrul proiectelor și investițiilor europene, Marcel Boloș, întrebat de precizările CE.

"Dacă privim contextul actual, o bulversare a sistemului nostru de apărare națională nu cred că este potrivită", a mai spus Boloș, referindu-se la reforma pensiilor militare.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, la Baia Mare, că reprezentanții Guvernului vor face în continuare demersuri la Comisia Europeană pentru a susține ideea că pensiile militare intră la categoria celor de serviciu și nu sunt pensii speciale.