Next Generation EU, planul de relansare prezentat miercuri de comisie, prevede că 500 de miliarde de euro vor fi distribuite statelor membre sub formă de granturi, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase.

Conform propunerii, guvernele UE au un rol esențial în decizia privind modul în care vor fi cheltuiți banii, dar opoziția așa-numitelor state frugale este încă puternică și sunt așteptate negocieri dure.

Avocații propunerii vor o aprobare rapidă a planului, dar, cu toate acestea, un compromis nu este așteptat înainte de iulie, când Germania va prelua Președinția rotativă a Consiliului UE.

FRANȚA, GERMANIA, BELGIA

Atât Parisul, cât și Berlinul au salutat propunerea Comisiei, care se bazează, în esență, pe planul franco-german prezentat recent.

„Ziua esențială pentru Europa”, a postat președintele francez Emmanuel Macron pe Twitter miercuri (27 mai). „Von der Leyen propune un nou plan de relansare de 750 de miliarde de euro pentru regiuni și sectoare aflate în dificultate. Acordul franco-german a permis acest avans", a spus el, cerând partenerilor din UE să-l adopte rapid.

Berlinul a avut o reacție mult mai discretă. Cancelarul german Angela Merkel nu a dat prea multe indicii, nici în sens favorabil, nici contra. Cu toate acestea, Merkel a subliniat că intenționează să utilizeze viitoarea președinție germană a Consiliului pentru a „ghida în mod constructiv” propunerea.

Belgia aparține grupului de 10 țări cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din UE și ar primi subvenții de la Fondul de recuperare de 5,5 miliarde de euro.

Ministrul belgian de finanțe, Alexander De Croo (Open VLD), a vorbit despre un „plan istoric”, care ar „atinge echilibrul corect între solidaritate și responsabilitate”.

„Acesta este singurul mod în care Europa poate ieși mai puternică din această criză”, a adăugat el.

Cu toate acestea, suma estimată a fi primită de Belgia este „prematură și greșită”, a avertizat De Croo. Potrivit acestuia, ar fi necesare resurse suplimentare prin intermediul altor instrumente sau programe din bugetul UE pentru următorii șapte ani, precum EU Invest sau Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), pentru care nu există încă un algoritm de distribuție.

„Țara noastră este deja un plătitor net al bugetului UE, ceea ce înseamnă că plătim mai mult bugetului european în fiecare an decât atragem de acolo. Un fond european de recuperare care constă în totalitate din subvenții ar putea deteriora și mai mult poziția noastră de plătitor net. Și asta în perioade foarte dificile pentru piețele financiare”, s-a plâns ministrul-președinte flamand, Jan Jambon (N-VA), înaintea anunțului făcut de von der Leyen.

CEI PATRU „ECONOMI” ȘI FINLANDA

Dintre statele care militează pentru un buget mai frugal, Danemarca a găsit cele mai calde cuvinte pentru propunerea Comisiei UE. Ministrul danez de externe Jeppe Kofod a numit-o „o adăugire substanțială la numeroasele măsuri importante pe care le-am luat la nivel european pentru a atenua impactul crizei”.

Împărțirea între subvenții și împrumuturi este „un pas important către poziția daneză”, cu toate acestea, sumele generale ale bugetului sunt încă „pur și simplu prea mari” pentru Danemarca. În viitoarele negocieri, Kofod a promis „să lupte pentru interesele daneze”, dar a recunoscut că trebuie ajuns la un compromis.

Finlanda nu este mulțumită de detaliile planului de relansare, dar îl va analiza, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Tytti Tuppurainen, de la Partidul Social Democrat (SDP).

Pe de altă parte, dacă este să ne luăm după retorica premierului Stefan Lövfen, Suedia ar putea fi „nuca cea mai tare” pentru Comisia Europeană și președinția germană a Consiliului UE.

Premierul a spus că este „remarcabil faptul că Comisia Europeană propune acum ca 500 de miliarde de euro să fie distribuite sub formă de subvenții, fără cerințe de rambursare”. Acest lucru ar putea duce la stimulente greșite, la o alocare ineficientă a resurselor, ce ar aduce o „creștere semnificativă a contribuției Suediei la UE”, a spus el.

În ceea ce privește bugetul, premierul suedez a declarat că este „încă prea mare”.

Un diplomat olandez a spus: „Este greu de imaginat că această propunere va fi momentul final al acestor negocieri”.

Pozițiile sunt încă foarte diferite, iar în negocierile viitoare, Țările de Jos vor urma liniile stabilite pozițiile deja anunțate de grupul statelor „frugale”, inclusiv principiul „împrumuturilor pentru împrumuturi” și respingerea unei mutualizări a datoriei.

Austria nu doar că este parte a grupului care militează pentru un buget mai restrâns al UE, dar a și devenit un fel de purtător de cuvânt al acestuia în ultima vreme.

După ce cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au prezentat planul de 500 de miliarde de euro, cancelarul austriac Sebastian Kurz (ÖVP) și-a exprimat dezaprobarea celor patru și a anunțat contrapropunerea acestora.

Dar de această dată, Kurz a vorbit doar în nume propriu, și a semnalat imediat dorința de a negocia. Descriind propunerea Comisiei drept un „punct de plecare”, el a apreciat limita de timp, deoarece împiedică mutualizarea datoriilor.

GRUPUL DE LA VISEGRAD

Polonia este satisfăcută de propunerea Comisiei Europene. Președintele Andrzej Duda a scris că „Polonia îndemna Europa să aibă un buget ambițios. Deci, avem succes! Va exista un fond de reconstrucție economică de 750 de miliarde de euro, iar Polonia va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestuia”.

Premierul Mateusz Morawiecki a spus și el că propunerea este un bun punct de plecare, arătând că „vocea Poloniei este auzită în Europa”.

Înainte de anunț, miniștrii polonezi spuneau că trebuie așteptată propunerea, indicând însă că preferă subvențiile și nu vor fi dispuși să fie un plătitor net pentru fondul de relansare, așa cum a fost preconizat anterior.

Economia Poloniei este așteptată să scadă cu 4,3% în acest an, iar șomajul va crește până la 7,5%, potrivit Comisiei Europene.

Slovacia este în general satisfăcută de propunerea Comisiei Europene. Implementarea la nivel național va reprezenta o provocare, având în vedere capacitățile administrative limitate și un istoric de atragere lentă a fondurilor UE în Slovacia, recunosc oficialii publici, mai ales dacă banii sunt distribuiți mai ales în prima parte a exercițiului financiar de șapte ani.

Conform calculelor preliminare, Slovacia ar trebui să beneficieze de 8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8% din PIB. „Pentru noi este important ca fondurile suplimentare să fie legate de reforme structurale", a declarat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ľuboš Jančík.

Se preconizează că economia Slovaciei va scădea cu 6,7% în acest an, iar șomajul va crește la 8,8% în 2020, de la 5,9% în 2019.

Cehia se așteaptă la o scădere accentuată a economiei, cu 6,7% în 2020 și apoi cu 4% în 2021. Rata șomajului este de așteptat să crească până la 5% în 2020 și să scadă ușor la 4,2% în 2021.

Premierul ceh Andrej Babiš percepe propunerea Comisiei drept o „mare datorie”. El consideră că UE ar trebui să împrumute doar o sumă de bani care este comparabilă cu declinul economic cauzat de criza coronavirusului. El estimează că scăderea va ajunge la 10-15%.

Potrivit acestuia, economiile mai puțin dezvoltate, cu PIB mai mic decât media UE, ar trebui să aibă acces la aceeași sumă de bani ca și în perioada actuală de programare. Altfel spus, Babis dorește ca banii din programul de recuperare să fie distribuiți prin aceeași cheie de alocare ca și fondurile pentru 2014-2020.

Babiš a subliniat, de asemenea, importanța coeziunii și a investițiilor în sectoarele economice tradiționale.

SUDUL EUROPEI 

Portugalia a salutat propunerea Comisiei, calificând-o drept un răspuns ambițios la provocarea coronavirusului și a subliniat faptul că se bazează în principal pe subvenții. „Includerea acestui fond în CFM garantează coerența între efortul de recuperare și prioritățile strategice ale Europei în privința luptei împotriva schimbărilor climatice, tranziției digitală și consolidării autonomiei strategice a capacității noastre de producție”, a declarat premierul António Costa.

De asemenea, Italia a salutat planul Comisiei. „Semnal excelent de la Bruxelles, merge în direcția sugerată de Italia", a spus premierul italian Giuseppe Conte.

Se estimează că Italia se va confrunta cu o scădere economică de 9,5% în 2020, iar 500 000 de locuri de muncă sunt în pericol, potrivit celor mai recente date.

Ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, a anunțat că guvernul italian lucrează la un „plan major de reformă și investiții”, axat pe dezvoltare durabilă și inovare, cu planuri speciale pentru sectorul turismului și industria auto.

Spania este, de asemenea, mulțumită deoarece propunerea executivului „include multe dintre cerințele ridicate de Spania”.

Guvernul de la Madrid consideră că președintele Consiliului European, Charles Michel, va iniția consultări cu liderii pentru a convoca un summit „în săptămânile următoare, care va permite să se ajungă la un acord cât mai curând posibil”.

Grecia, despre care se presupune că va avea cel mai amplu declin economic (minus 9,7%) din cauza COVID-19, este de asemenea satisfăcută, având în vedere că va primi granturi de aproximativ 22,5 miliarde de euro și aproape 9 miliarde de euro disponibili pentru împrumuturi.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a subliniat că propunerea creează o situație câștigătoare pentru toate statele membre ale UE și a subliniat importanța pieței unice.

„În cele din urmă, chiar și țările care ezită și sunt sceptice în privința urmării acestui drum sunt foarte dependente de o piață unică, probabil mai mult decât suntem noi”, a spus liderul conservatorilor greci.

„Dacă piața unică s-ar prăbuși din orice motiv, ar plăti un preț foarte, foarte mare”, a adăugat el.

Interesantă a fost reacția Maltei, care va primi aproximativ 350 de milioane de euro în subvenții și 642 de milioane de euro în împrumuturi.

The Times of Malta a relatat că ministrul finanțelor, Edward Scicluna, a avut o reacție lipsită de entuziasm la anunț, dat fiind că guvernul de la Valletta se teme că acest pachet ar putea în cele din urmă deschide calea spre armonizarea fiscală a Uniunii. El și-a exprimat îndoielile cu privire la modul în care UE va finanța planul general și dacă Uniunea va exercita presiune asupra schemelor de impozitare favorabile pentru industria serviciilor financiare și a jocurilor de noroc din Malta.

BALCANII

Slovenia consideră că propunerile Comisiei sunt un pas în direcția corectă și vor contribui cu siguranță la relansarea după criza provocată de COVID-19.

Slovenia va analiza cadrul financiar multianual și fondul de relansare ca parte a unui pachet și dorește ca problemele apărute în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual, suspendate în februarie 2020, să fie rezolvate în mod corespunzător.

„În acest context, anvelopele din domeniul politicii de coeziune și al politicii de dezvoltare rurală rămân esențiale pentru Slovenia”, a scris guvernul într-un comunicat.

În Croația, premierul Andrej Plenković a anunțat că Executivul UE a rezervat 10 miliarde de euro pentru Croația, din care 7,3 miliarde de euro vor fi alocate sub formă de subvenții.

„Acest plan este important pentru întreaga Europă, dar mai ales pentru Croația. Aceasta este o criză care nu ar fi putut fi prevăzută, iar consecințele sale vor fi fără precedent. Această criză a arătat importanța solidarității UE. Apartenența noastră la UE nu mai este o idee abstractă, ci este o necesitate foarte reală și crucială ”, a adăugat el.

Ca de obicei, oficialii din România nu prea au comentat propunerile de la Bruxelles.

Cu toate acestea, se pare că PPE și RE sunt mulțumite, în timp ce socialiștii au deplâns lipsa de discuții cu privire la planul de recuperare pe frontul intern și apreciază că suma alocată României este mică.

Premierul Ludovic Orban a salutat propunerile privind instrumentul de recuperare și bugetul revizuit pentru CFM 2021-2027 într-o conversație telefonică cu cancelarul german Angela Merkel.

Pentru Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, Comisia prevede un stimul de 15 miliarde de euro, față de o contribuție de 3,3 miliarde de euro. Astfel, suma netă pe care Bulgaria ar primi-o, peste ceea ce este prevăzut în CFM, este de 11,7 miliarde de euro - peste 19% din PIB anual al țării. Alocată timp de 4 ani, aceasta înseamnă aproximativ 5% din PIB pe an și va fi suplimentată cu echivalentul a 3% din PIB pe care Bulgaria se așteaptă să îl primească de la bugetul UE.