Spania ar fi afirmat - potrivit ministrului Bode - că va pune pe agenda președinției dosarul aderării României și Bulgariei la Schengen. Schallenberg spune că Austria va bloca extinderea Schengen până când va observa un declin susținut al migrației.

"Spania a afirmat, prin ministrul de Interne, și la București pe 30 martie, și la Viena, în urmă cu câteva zile, că va pune pe agenda președinției dosarul aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Așadar, neavând niciun semnal din partea Suediei de intenție de a pune în luna iunie, pe agenda Consiliului JAI, dosarul aderării la Spațiul Schengen, speranța noastră se leagă de președinția spaniolă", a declarat vineri ministrul român de interne Lucian Bode.

Spania ar fi comunicat acest lucru și "singurului stat" care s-a opus aderării României la Spațiul Schengen în decembrie anul trecut - Austria.

Următorul Consiliu JAI se va întruni sub Președinția suedeză în luna iunie.

Primul Consiliu JAI din mandatul Președinției spaniole va fi la sfârșitul lunii septembrie.

"Președinția spaniolă va hotărî, în funcție de discuțiile și concluziile la care va ajunge în abordarea pe care o are cu Austria, ei vor hotărî dacă acest lucru se va întâmpla în septembrie sau în octombrie, noiembrie, decembrie, când vom avea Consiliul JAI - poate să fie și Consiliul JAI extraordinar. Ce este foarte clar pentru România, acest obiectiv rămâne un obiectiv major, un obiectiv de țară, iar anul 2023 trebuie să fie anul în care acest dosar se supune votului și acest proces de aderare a României la Spațiul Schengen trebuie să se încheie", a subliniat ministrul.

Bode crede că vizita de miercuri la București l-a convins pe ministrul de interne Gerhard Karner, "dacă mai era nevoie, că România este pe deplin pregătită să adere la Spațiul Schengen". 

Convingerea lui e contrazisă de șeful diplomației austriece, Alexander Schallenberg, care a susținut - într-un interviu preluat de Politico - că Viena își va menține veto-ul față de aderarea Bulgariei și României la Schengen până când va observa o "scădere susținută" a numărului solicitanților de azil.

El a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto. Schallenberg a apreciat că, în condițiile în care sosirile migranților ilegali continuă să crească, ieșirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt.

În privința Bulgariei, Olanda are obiecții ce țin de lupta anticorupție. 

Modificările legislative privind răspunderea procurorului general și reformarea Comisiei Anticorupție sunt două dintre condițiile pentru admiterea Bulgariei în Schengen, a spus  ministrul bulgar de externe Nikolai Milkov, adăugând că principala responsabilitate pentru Schengen este în Adunarea Națională, care tot amână votarea acestor legi.

Se așteaptă ca Olanda să își analizeze din nou poziția după raportul din iulie privind statul de drept în toate statele membre UE.


Karner:Suntem parteneri, putem pune presiune asupra Comisiei pentru a îmbunătăți securitatea internă

Mai mult pe EurActiv »