În cadrul vizitei a fost semnat un plan de acțiune pentru combaterea migrației ilegale, dar nu s-au înregistrat progrese în privința aderării României, care face presiuni pentru un calendar concret, comentează Christian Ultsch, redactor-șef al cotidianului austriac Die Presse.

Guvernul de la Viena insistă că România și Bulgaria trebuie "să-și închidă" frontierele externe ale UE înainte de a li se permite să intre în spațiul Schengen. Potrivit Ministerului de interne austriac, o mare parte dintre solicitanții de azil care au ajuns în Austria au venit pe rute care trec prin România sau Bulgaria.

Guvernul de la București neagă vehement acest lucru. Ministerul de interne condus de Karner se bazează pe citirea datelor din telefoanele mobile ale migranților. Până acum conflictul nu a fost rezolvat, nici măcar după alegerile din landurile Austria Inferioară, Carintia și Salzburg.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Die Presse, România ar putea aplica Austriei politica "ochi pentru ochi, dintre pentru dinte", la nivel internațional, și anume în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și în cadrul NATO.

OSCE are o problemă privind conducerea care îi amenință însăși existența. Rusia se opune ca Estonia să preia președinția rotativă de la Macedonia de Nord în 2024. Kremlinului nu-i place cât de energic sprijină micul stat baltic Ucraina.

Luarea deciziilor în OSCE este unanimă. Organizația de 57 de membri ar fi paralizată de un "niet" rusesc. Austria, care găzduiește sediul OSCE, se simte responsabilă pentru detensionarea situației și ia în considerare să intervină pentru a asigura președinția organizației în locul Estoniei. Deocamdată nu este o propunere oficială, candidatura Estoniei fiind încă valabilă.

Și aici intervine România: deja a sugerat discret în cadrul OSCE că ar fi de acord cu o președinție austriacă doar dacă austriecii renunță în schimb la veto-ul privind aderarea la Schengen. Mai multe state cheie ale organizației sunt deja conștiente de acest lucru. 

România mai are la dispoziție o "pârghie" de presiune asupra Austriei. Potrivit unor informații, românii iau în considerare să împiedice Austria să participe la programele Parteneriatului pentru Pace (PfP) al NATO.

Pentru forțele armate austriece ar fi "un amar déjà vu". Forțele armate au fost excluse ani de zile din exercițiile PfP din cauza unui veto al Turciei. De altfel, Ankara s-a mai "răzbunat" pe Viena și în cadrul OSCE: în 2011, a împiedicat alegerea fostei ministre de externe Ursula Plassnik ca secretar general.

România arată în aceste zile "cartonașul turcesc în meciul cu Austria". "Totul se desfășoară relativ discret și fără megafon. Dar cine vrea să audă, poate auzi", notează publicația austriacă.

Avertismentul lui Ciolacu

După opoziția Austriei la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022, liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a referit la un posibil veto împotriva Austriei la președinția OSCE.

"Eu când am vorbit despre sancțiuni către Austria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat atunci nu te aștepta, de exemplu, când Austria solicită să aibă șefia OSCE ca România să nu folosească același drept de veto. Dar poate până se ajunge la această paralelă totuși există demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri", a declarat Ciolacu. 

Mandatul de trei ani al actualului secretar general al OSCE, Maria Schmid, se încheie în decembrie 2023.

Președinția OSCE se schimbă în fiecare an.

La reuniunea anuală a OSCE din decembrie anul trecut, statele membre nu au putut să cadă de acord asupra președinției pentru 2024, așa cum se întâmplă de obicei.

Polonia a deținut președinția OSCE în 2022, iar Macedonia de Nord conduce organizația de securitate în 2023.

Tot în decembrie 2022, G4Media relata, potrivit unor surse, că România va bloca intenția Austriei de a câștiga în decembrie 2023 șefia OSCE.