Urmare a invadării Ucrainei de către Rusia și a crizei energetice, Executivul de la Bruxelles a propus crearea unui nou pilon, RePowerEU, - în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență - un pilon special dedicat investițiilor în infrastructura energetică, cu scopul de a reduce dependența energetică de Rusia și de a conecta mai bine între ele statele membre.

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au ajuns marți, 4 octombrie, la un acord general privind REPowerEU la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare desfășurată în Luxembourg.

În cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență, Comisia Europeană a propus alocarea unor fonduri suplimentare în valoare de 20 de miliarde de euro pentru credite nerambursabile pentru toate statele membre.

Coraportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan este și unul dintre cei trei coraportori ai REPowerEU.

În prezent se redactează poziția PE pe acest program. Eurodeputatul român a explicat pentru EURACTIV România ce pași mai sunt până la intrarea în vigoare a REPowerEU:

1. O sumă de aproximativ 1,3 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru România, sumă suplimentară față de alocarea de până acum din cadrul PNRR.

”Această sumă va reieși din negocierile finale dintre Consiliu și Parlament. Comisia Europeană a propus un algoritm de calcul prin care ar fi fost alocați României aproximativ 800 de milioane de euro, Consiliul a propus aplicarea unui alt algoritm, iar Parlamentul European susține un alt algoritm, prin care să se țină cont mai mult de dependența de combustibili fosili a statelor membre. România, fiind încă destul de dependentă, va primi o sumă destul de mare – peste 1,3 miliarde de euro”.

2. Sumele din planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă credite și fonduri nerambursabile. Unele state, inclusiv România, doresc să acceseze toate fondurile – nerambursabile și credite, în timp ce altele au anunțat că nu doresc să acceseze în totalitate componenta de credite, iar unele nu vor să o acceseze deloc.

Momentan, din componenta de credite sunt neaccesate 220 miliarde de euro.

Parlamentul European propune ca, după intrarea în vigoare a REPowerEU, statele care încă nu și-au accesat componenta de credite să aibă 30 de zile la dispoziție pentru a notifica Comisia dacă vor accesa sau nu componenta de credite. În cazul unui răspuns negativ, ele ar urma să-și piardă prioritatea în accesarea ei.

Acești bani nedoriți de unele state membre ar putea fi folosiți de acele țări UE care doresc să investească mai mult în domeniul energetic, spune Siegfried Mureșan.

Comisia Europeană nu a propus alocarea niciunei prefinanțări pentru REPowerEU, dar PE solicită o prefinanțare de 20%.

Ce urmează

”Sunt conștient că, la finalul negocierilor, procentul va fi poate mai mic de 20%, dar mă aștept să nu fie mai mic de 13%, cât a fost și pentru PNRR. Asta înseamnă pentru România bani suplimentari ce pot veni înainte de finalul iernii și care pot fi folosiți în sprijinul celor afectați de prețurile crescute la energie”, precizează europarlamentarul liberal.

După ce Consiliul și-a adoptat marți poziția de negociere, Legislativul european e pe cale să-și finalizeze poziția de negociere, care urmează să fie votată pe 24-25 octombrie în ședința reunită a comisiilor pentru buget și afaceri ecomice și monetare și confirmată în plenul PE la începutul lunii noiembrie.

Apoi vor începe negocierile finale între PE și Consiliu, cu obiectivul clar de a finaliza aceste negocieri până la finalul anului.

”Atunci va intra în vigoare regulamentul, iar în 30 de zile statele care nu și-au accesat toate creditele trebuie să notifice CE dacă și le accessează. Astfel vom ști câte credite mai sunt la dispoziție în plus față de cele 20 de miliarde de euro nerambursabile și ce sumă exactă va primi România”, precizează Mureșan.

La fel ca și în cazul PNRR, statele membre vor depune proiecte la Comisie, care le va  evalua în maximum două luni de zile. În mod normal, România ar trebui să primească prefinanțarea în primele trei luni ale anului 2023.

Siegfried Mureșan mai precizează că Parlamentul European introduce retroactivitatea, astfel că toate proiectele, pe care statele membre le-au făcut începând cu 1 februarie 2022 în domeniul energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, să poată fi decontate în cadrul REPowerEU, dacă respectă condițiile programului.

Perioada de implementare

Parlamentul European a solicitat prelungirea perioadei de implementare pentru REPowerEu - până la 31 decembrie 2027, față de PNRR - 2026, după ce Comisia propusese tot 2026.

Cât de pregătiți sunt românii pentru tranziția verde

REPowerEU este un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie.

”Realitatea e că tranziția spre o economie verde se va face peste tot în Uniunea Europeană. E esențial ca în acest proces de tranziție să se țină cont de specificul locului, de particularitățile economice, de particularitățile sociale din România și de particularitățile energetice ale României. E esențial ca toate acele categorii de populație și de întreprinderi care vor trebui să se adapteze să fie susținute ... Trebuie să ne asigurăm că în cadrul negocierilor la nivel european obținem un sprijin cât mai mare, dar va trebui să facem această tranziție, căci ea va fi făcută în alte state membre și - dacă n-o facem - riscăm să crească decalajul între noi și alții. Și riscăm o creștere inclusiv a decalajului în ceea ce privește calitatea vieții”,

atrage atenția Siegfried Mureșan.

”Tinerii români vor merge peste 10 ani în alte orașe europene unde vor vedea mijloace noi de transport, nepoluante, o calitate sporită a aerului în mediul urban, o calitate sporită a vieții și riscăm să cream argumente adiționale chiar pentru plecarea tinerilor, a tinerilor bine pregătiți și acest lucru trebuie prevenit. Nu ni se poate cere de la nivel european să facem mai mult și mai repede decât putem face, dar trebuie să mergem și noi în această direcție”, afirmă eurodeputatul liberal.

Taxarea produselor poluante din state terțe

Cum UE nu va putea ”salva planeta de una singură” - mai ales că marii populatori sunt China, India și SUA - e esențial ca ”eforturile de combatere a schimbărilor climatice să fie globale”.

”Într-o oarecare măsură s-a reușit coordonarea globală și există niște obiective asumate pe termen lung la nivel global privind, spre exemplu, neutralitatea climatică – până în 2050 să devenim neutri din punct de vedere climatic. La nivel european, încercăm să luăm măsuri care să stimuleze tranziția către economia verde și în alte țări. De exemplu, se are în vedere introducerea unui mecanism de taxare la frontiera externă a UE în funcție de dioxidul de carbon emis în producerea anumitor bunuri importate în Uniune. Dacă produci în China sau India și în procesul de producție poluezi mult, atunci vei fi taxat la intrarea în UE. Această taxă are scopul de a încuraja producătorii industriali din afara UE să producă curat, nepoluant și să participe și ei la eforturile de combatere a schimbărilor climatice”, spune Siegfried Mureșan.