Comisia este preocupată de amploarea exploatării forestiere ilegale în România, inclusiv în pădurile vechi, a declarat un purtător de cuvânt al CE pentru EURACTIV România. Eurodeputatul Nicu Ștefănuță spune că pe teren situația nu e ca pe hârtie.

După ce mai multe ONG-uri de mediu au trimis o scrisoare deschisă comisarului european pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, pentru a-i semnala faptul că în România continuă distrugerea masivă a pădurilor, EURACTIV România a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, care a impus un infringement Bucureștiului în 2020, dar ezită să aducă România în fața Curții Europene de Justiție (CJUE).

Comisia Europeană transmite că este "preocupată de amploarea exploatării forestiere ilegale în România, inclusiv în pădurile vechi, mai ales într-un moment în care UE își intensifică eforturile de a intensifica acțiunile globale împotriva pierderii biodiversității".

Comisia amintește că a deschis o procedură de infringement - aflată în prezent în stadiul de aviz motivat, cerând României să înceteze exploatarea forestieră ilegală și să implementeze în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care împiedică companiile de lemn să producă și să introducă pe piața UE produse din bușteni recoltați ilegal și să respecte Directivele "Păsări" și "Habitate" ale Uniunii Europene.

Executivul european susține că, după infringementul din 2020, autoritățile române și-au luat o serie de angajamente, care au fost îndeplinite pe scară largă, în principal prin adoptarea de măsuri legislative, transparență sporită și implementarea sistemului de urmărire a lemnului.

"Cu toate acestea, România mai trebuie să adopte un plan cuprinzător de restaurare", spune purtătorul de cuvânt, adăugând că Sinkevičius e "în contact permanent" cu ministrul român al Mediului, "pentru a asigura monitorizarea angajamentelor" luate de România.

Astfel, în ianuarie 2023 au avut loc întâlniri la diferite niveluri pentru a evalua progresele înregistrate.

La 1 martie 2023, România și-a prezentat proiectul de lege privind refacerea zonelor Natura 2000, chestiunea vizată de infringement.

Chiar dacă e un pas important în abordarea deteriorării habitatelor forestiere care a avut loc în aceste situri Natura 2000, proiectul nu este "satisfăcător", iar Comisia Europeană va continua să-și exprime preocupările și să colaboreze cu autoritățile române, astfel încât planul de restaurare să asigure refacerea habitatelor deteriorate".

La solicitarea Comisiei, România a transmis planul revizuit la 4 septembrie 2023, acesta fiind în prezent în curs de evaluare de către serviciile CE.

"În funcție de progresele înregistrate, Comisia va lua în considerare măsuri suplimentare".

De ce a emis Comisia infringement?

Siturile Natura 2000 au fost stabilite pentru a proteja zonele esențiale pentru o subserie de specii sau tipuri de habitate enumerate în Directiva privind habitatele și în Directiva privind păsările.

Acestea sunt considerate a fi de importanță europeană deoarece sunt amenințate, vulnerabile, rare, endemice sau prezintă exemple remarcabile de caracteristici specifice uneia sau mai multora dintre cele nouă regiuni biogeografice din Europa.

În decizia de infringement din 2020, Comisia Europeană spune România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. 

Prin urmare, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, acordându-i un termen de trei luni pentru a remedia situația. Cum Bucureștiul nu a luat măsuri, CE a trimis și un aviz motivat.

Percepția că Executivul de la Bruxelles nu va face nimic în privința infringementului nu e "nefundamentată", spune eurodeputatul Verzilor Nicu Ștefănuță, adăugând că autoritățile europene nu trebuie să se mulțumească doar cu raportările oficiale.

"La noi se face mult pe hârtie, dar, în practică, realitățile continuă. Și asta e o mare problemă, pentru că au fost aduse niște schimbări, SUMAL a devenit mai bun, sistemul de analiză prin satelit, dar pe sub mână tot se fură, cu metode care au fost documentate foarte clar și de ONG uri, și de alte organizații. Dacă Comisia rămâne doar la raportările oficiale și la ce este adoptat legislativ, ratează o bună parte din realitate", a explicat Nicu Ștefănuță pentru EURACTIV.

Date care se bat cap în cap

O delegației a Comisiei PETI din Parlamentul European a făcut în luna mai 2023 o vizită în România. 

”Nu există date ... am auzit cifre diferite de la diferite instituții ... nu putem alege pe cine să credem”, a spus eurodeputata Yana Toom, adăugând că vor trimite întrebări în scris în speranța că vor primi răspunsuri înainte de realizarea unui raport.

Aceeași problemă a datelor a fost semnalată și de Nicu Ștefănuță, care a însoțit delegația. 

"La Suceava ni s-a spus că abia 0,15 % din materialul lemnos este recoltat ilegal. Ori asta nu este posibil. Chiar Poliția spune că doar pe partea de transport se constată că 3% din materialul lemnos este ilegal. ONG-urile spun că până la 80% din acesta este tăiat ilegal. Institutul pentru Cercetări Silvice dă o cifră de 50%. Mai mult, abuzurile, violența asupra activiștilor de mediu nu s-ar justifica dacă cifrele furtului ilegal de lemne ar fi atât de mic", a declarat Nicu Ștefănuță la conferința de presă de la finalul misiunii, care a avut loc la Suceava.

Pe hârtie stăm bine

Nicu Ștefănuță spune că una scrie în legislație, și alta se întâmplă pe teren.

"Pe hârtie, multe din exploatări sunt făcute în mod legal. De exemplu, se spune că exploatează progresiv o anumită parcelă. Nu e progresiv, adică nu mai rămâne niciun fel de natură acolo, sunt rase arii întregi la 30 de minute de civilizație, pe drumuri montane, unde nu e nici semnal, nu e nimic. Sunt doar pădurari înarmați și acolo se întâmplă ca în codru, vorba românului. Ei primesc autorizare de exploatare într-un anumit fel, și fac tot ca ei, taie tot, nu mai rămâne nimic", a povestit pentru EURACTIV eurodeputatul Verzilor.

Ștefănuță mai spune că Ministerul Mediului susține tot timpul că România are acoperire de arbori foarte mare - de 30 %, dar "nu e același lucru când exploatez păduri seculare, păduri vechi, păduri de o valoare deosebită și pui în loc niște păduri fragile, mici, tinere".

Cifra e oricum mică în comparație cu media europeană - 40%.

În pofida acestor probleme, România e gata să renunțe la fonduri europene nerambursabile pentru împădurire.

În cererea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimisă luna aceasta Comisiei, Guvernul României propune reducerea alocărilor financiare destinate  Campaniei Naționale de Împădurire și Reîmpădurire cu 269 milioane de lei.