Percepția tinerilor chestionați despre Uniunea Europeană este convârșitor pozitivă (foarte pozitivă - 43,3% și pozitivă - 39,6%), urmată fiind de una neutră 12,7% și apoi negativă (parțial negativă 2,8% și negativă 1,5%).

Printre aspectele pe care tinerii le consideră benefice în Uniunea Europeană se află într-o proporție majoritară libera circulație a cetățenilor, fondurile europene și oportunitățile care vin cu acestea. Mai mult, cu precădere studenții au fost cei care au menționat recunoașterea nivelului de studii și a specializărilor în Uniunea Europeană. 

Tinerii sunt interesați și de diverse subiecte sociale: politici sociale care ne îmbunătățesc viața, apărarea drepturilor omului, cooperarea dintre state pe diverse teme, multiculturalitatea, toleranța, protejarea democrației, siguranța națională și internațională. sprijin reciproc și asistență pentru dezvoltare, statul de drept, dreptul de a studia și de a lucra în UE.

Aspecte negative

Aspectele pe care tinerii le consideră negative când vine vorba de Uniunea Europeană sunt primordial menționate de așa-zisa pierdere a suveranității, linie pe care construiesc extremiștii, dar și populiștii. 

Printre motivele populiste preluate de tineri regăsim considerentul că anumite țări vestice sunt favorizate în detrimentul celor estice, comunicarea deficitară și rigidă a instituțiilor europene, lipsa de transparență, birocrația excesivă. 

Printre aspectele sociale, tinerii chestionați enumeră tensiunile pe care ei le simt între anumite țări din cauza diferențelor majore ale sistemelor administrative ale statelor, faptul că UE nu comunică suficient cu cetățenii, lipsa de reprezentare a grupurilor minoritare, politicile pentru gestionarea migranților.

Tinerii chestionați sunt conștienți de faptul că viața lor de zi cu zi este afectată de Uniunea Europeană (41,2% mult și 34,6% foarte mult). 

Când vine vorba de beneficiile personale aduse de Uniunea Europeană tinerilor, aceștia menționează mobilitățile Erasmus, libera circulație a persoaneleor, nivelul de trai, oportunități de muncă și perfecționare (internships, locuri de muncă, etc.), schimbul intercultural, lipsa costurilor de roaming, infrastructură, nivelul de trai actual, menținerea păcii. accesarea fondurilor europene de către administrația publică a României, dar și de către ONG-uri.

Majoritatea tinerilor chestionați sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (64,5%) - într-un mod echilibrat am putea spune în comparație cu 17,9% foarte optimiști, 15,1% pesimiști și 2,5% foarte pesimiști.

Viitorul UE

Majoritatea tinerilor chestionați sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (64,5%) - într-un mod echilibrat am putea spune în comparație cu 17,9% foarte optimiști, 15,1% pesimiști și 2,5% foarte pesimiști.

Majoritatea tinerilor chestionați au încredere în instituțiile europene. Fiind întrebați câtă încredere au pe o scară de la 1 la 5, cea mai mare parte din tineri au răspuns 4 (44,3%), 3 (25,8%), 5 (23,6%), 2 (3,5%) și 1(2,8%).

În contrapondere, tinerii au fost întrebați care este nivelul lor de încredere în instituțiile din România, majoritatea indicând gradația 2 (40,9%) pe o scară de la 1 la 5.60,4% dintre ei consideră că politicile europene sunt importante pentru dezvoltarea României.

Totodată, 89,6% consideră că parcursul României în Uniunea Europeană este unul pozitiv.De la aderarea României în Uniunea Europeană, majoritatea tinerilor chestionați (71,1%) consideră că „România a evoluat bine, dar încă mai sunt probleme de rezolvat.”

Care ar trebui să fie prioritățile europarlamentarilor:

- includerea României în Zona euro,

- politici economice pentru a îmbunătăți traiul de zi cu zi și educație financiară pentru tineri,

- simplificarea limbajului din documentanție și dialogul real cu cetățenii,

- politici pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice,

- politici pentru tineri și pentru educație,

- integrarea mai bună a tinerilor în procesul de luare a deciziilor,

- politici pentru sănătate care să includă și educația sexuală,

- crearea mai multor locuri de muncă prin proiecte și fonduri europene,

- politici pentru digitalizarea serviciilor administrației și cetățenie digitală,

- susținerea studiilor culturale,

- mai multe măsuri anti-corupție și creșterea transparenței privind absorbția fondurilor europene,

- politici pentru combaterea dezinformării și fakenews,

- extinderea Uniunii Europene,

- venitul minim european garantat,

- securitate și cooperare internațională,

- securitate energetică,

- un management mai bun al migrației,

- o mai mare atenție către criza locuirii,

- sprijin pentru Ucraina.

Întrebați în ce măsură tinerii se simt ascultați de politicieni pe o scară de la 1 la 5, majoritatea au răspuns 2 (39,9%), adică aproape deloc.

Corupția și sistemul sanitar

La întrebarea dacă tinerii în funcții publice pot schimba lucrurile în România, tinerii sunt încrezători că se pot schimba în mare măsură (50%) și în foarte mare măsură 27,7%.

În materie de subiecte față de care tinerii sunt îngrijorați, cele mai importante sunt: corupția din România, sistemul sanitar din România, costul ridicat al traiului, calitatea educației și ascensiunea extremismului.

Participarea la urne

82,7% din tinerii chestionați vor participa la vot la alegerile din 9 iunie. 

Rugați să facă un top al participării lor la alegeri aceștia le-au ordonat astfel, de la cele unde sigur vor participa până la cele unde nu sunt siguri:

- Alegerile europarlamentare

- Alegerile prezidențiale

- Alegerile parlamentare

- Alegerile locale.

Întrebați care li se pare vârsta optimă pentru a avea drept de vot, tinerii au răspuns: 18 ani - 55%,17 ani - 0,6%,16 ani - 29,2%.

De unde se informează tinerii:

- 68% din tinerii chestionați se informează zilnic din social media,

- 50% se informează zilnic din presa online,

- 8,5% consultă zilnic site-urile instituțiilor naționale.