Hotărârea a fost pronunțată în cauza Danileț c. României (nr. 16915/21) și este publicată oficial pe platforma HUDOC a Curții, documentul de referință al jurisprudenței CEDO.

Cazul are la bază o sancțiune disciplinară aplicată lui Danileț de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a apreciat că mesajele sale publice ar fi încălcat obligația de rezervă impusă magistraților și ar fi afectat prestigiul justiției. Fostul judecător a contestat măsura, susținând că intervențiile sale vizau chestiuni de interes public și făceau parte dintr-o dezbatere legitimă privind funcționarea sistemului judiciar.

În hotărârea sa, CEDO a reținut că sancțiunea aplicată a constituit o ingerință în dreptul la libertatea de exprimare, garantat de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a subliniat că, deși magistrații au obligația de a manifesta reținere, această obligație nu poate fi interpretată în mod absolut și nu poate conduce la suprimarea oricărei forme de critică publică asupra instituțiilor judiciare.

Judecătorii de la Strasbourg au constatat că autoritățile române nu au demonstrat în mod convingător necesitatea și proporționalitatea sancțiunii, în special în raport cu contextul declarațiilor și cu interesul public al subiectelor abordate. În evaluarea Curții, instanțele naționale nu au realizat un just echilibru între protejarea autorității justiției și dreptul reclamantului de a participa la dezbaterea publică.

CEDO a respins celelalte capete de cerere formulate de Danileț, inclusiv cele referitoare la viața privată, dar a obligat statul român să îi plătească acestuia cheltuielile de judecată, conform dispozitivului hotărârii. Decizia a devenit definitivă, nefiind retrimisă Marii Camere.

Hotărârea din cauza Danileț c. României se înscrie într-o jurisprudență constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care afirmă că magistrații pot participa la dezbateri de interes general, inclusiv privind funcționarea justiției, atâta timp cât exprimarea lor nu afectează grav imparțialitatea sau încrederea publicului în actul de justiție. Documentul oficial al CEDO este disponibil integral pe site-ul Curții și constituie, potrivit dreptului internațional, o referință obligatorie pentru statul român în aplicarea Convenției.