Guvernul ceh ar putea lipsi Ungaria de 7,5 miliarde de euro -  aproape 200 de miliarde de coroane și aproximativ cinci la sută din produsul intern brut - dacă va fi de acord cu argumentul de la Bruxelles, potrivit căruia aliații lui Viktor Orbán deturnează această sumă din bugetul UE.  

Deși deocamdată nu se știe dacă aceste sancțiuni vor fi aplicate împotriva Ungariei, deoarece potrivit Guvernului de la Budapesta, modificările legislative solicitate au fost înaintate, respectiv urmează să fie înaintate Parlamentului ungar, amendamente care vor asigura o mai mare transparență în domeniul achizițiilor publice, succesul este departe de a fi sigur pentru moment.  

Comisia Europeană  a prelungit termenul pentru adoptarea și implementarea amendamentelor până cel târziu la 19 noiembrie.

Dacă statele membre ale UE vor ajunge la concluzia că Ungaria este încă amenințată de pericolul unei gestionări neloiale a fondurilor UE, atunci ieșirea Ungariei din UE poate fi aprobată cu majoritate de voturi la ședința miniștrilor de finanțe. Votarea va fi trecută pe ordinea de zi de țara care deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.  Dacă ar avea loc votarea sancțiunilor, ar fi necesară o majoritate calificată, ceea ce înseamnă 55 la sută din statele membre (adică 15 din cele 27 de state membre), sau dacă statele membre care susțin propunerea reprezintă cel puțin 65 la sută din populația totală a UE. În cazul unui vot, Polonia prea puțin ar susține sancționarea Ungariei. Dar ce decizie ar lua Republica Cehă, care deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului UE? Din partea cehă, ar vota ministrul de finanțe, Zbyněk Stanjura, membru al Partidului Civic Democrat (ODS), condus de premierul Petr Fiala, care în acest semestru este președintele miniștrilor de finanțe ai G20. După cum scrie Hospodářské Noviny, nu este clar care este opinia ministrului Zbyněk Stanjura în această chestiune. Portalurile HN și Aktuálně l-au contactat de mai multe ori, dar fără succes.  

ODS l-a apărat mult timp pe Orbán împotriva criticilor de la Bruxelles, dar de la invazia rusă a Ucrainei, susținătorii premierului ungar s-au diminuat semnificativ în cadrul acestei formațiuni politice din cauza acțiunilor sale pro-ruse. ODS s-a divizat în această chestiune. În timp ce Jan Zahradil, liderul grupului ODS din Parlamentul European, continuă să-l apere pe Orbán, ministrul apărării Jana Černochová l-a criticat public pe premierul ungar: Jana Černochová a refuzat să participe la reuniunea de la Budapesta a miniștrilor apărării din Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia -V4) din cauza poziției lui Orbán față de Ucraina. Zbyněk Stanjura însuși nu s-a exprimat niciodată despre premierul ungar. 

Tomas Weiss, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanțe, a anunțat că din motive procedurale, situația din Ungaria nu va fi discutată la următoarea întâlnire a șefilor ministerelor UE, programată pentru 4 octombrie. Înainte de aceasta, cazul trebuie să treacă prin comisiile de lucru ale UE, astfel că termenul limită din octombrie nu poate fi respectat, a spus Weiss pentru portalurile HN și Aktuálně. "În general, dorim să oferim Ungariei o șansă pentru a arăta că abordează cu seriozitate reformele anticorupție", a adăugat purtătorul de cuvânt.  

O poziție similară au avut și reprezentanții influenți ai ODS care modelează politica Guvernului în legătură cu UE, precum europarlamentarul Alexandr Vondra fost vicepremier. "Înțeleg cu totul interesul și cerințele Comisiei Europene că atunci când plătește pentru ceva, să fie interesată pe ce anume sunt cheltuiți banii. Dar aș vrea să rezolvăm această problemă printr-un fel de dialog cu Ungaria și să nu luăm măsuri care să ducă, de exemplu, la ieșirea din UE", a spus Alexandr Vondra.  

Celelalte două partide din coaliție, TOP 09, partid politic liberal-conservator, și Partidul Piraților, formațiune liberală, îl critică de multă vreme pe Viktor Orbán, dar Guvernul lui Petr Fiala nu a discutat încă cum să gestioneze eventualele sancțiuni împotriva Ungariei.  

Deocamdată, nu există o poziție guvernamentală cu privire la posibila retragere a fondurilor alocate Ungariei, a declarat la Bruxelles, ministrul responsabil cu afacerile europene, Mikuláš Bek, politicianul partidului STAN. "Nu ascund că acesta este unul dintre punctele care divizează partidele de coaliție", a adăugat Mikuláš Bek. La rândul său, comisarul european Věra Jourová, care este printre altele responsabilă pentru statul de drept, a declarat: Dacă Ungaria își îndeplinește ceea ce a promis, poate convinge statele membre să oprească procedura.

Sursa: RADOR