Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit la un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul Draghi. Discuția era planificată de câteva săptămâni, dar victoria lui Donald Trump pe 5 noiembrie și amenințarea unei administrații mai dure și mai protecționiste ca niciodată au făcut-o și mai urgentă, scrie El Periodico (Spania).

Cei 27 au semnat la Budapesta o declarație în care asigură că au înțeles apelul de atenție. „Este imperativ să reducem de urgență decalajul de inovare și productivitate, atât cu concurenții noștri globali, cât și în cadrul UE”, spun liderii, care oferă Comisiei un calendar specific cu ceea ce își doresc și când doresc. Obiectivul summitului, de a stabili priorități, a fost atins. Dar Executivul comunitar are acum multă muncă în față.

Liderii îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o strategie de aprofundare a pieței unice de acum până în iunie anul viitor. Până în 2026, ei vor să vadă progrese în Uniunea Pieței de Capital și, de asemenea, în Uniunea Bancară, cu scopul de a stimula investițiile. De asemenea, doresc să crească investițiile public-private în apărare, să abordeze volatilitatea prețurilor la energie sau să reducă sarcina administrativă asupra IMM-urilor pentru a le face mai competitive.

Lista de dorințe include și propuneri cu privire la modul de stimulare a dezvoltării noilor tehnologii pe continent și până în iunie anul viitor. În ceea ce privește nevoia de materiale critice, Von der Leyen propune diversificarea furnizorilor pentru a evita dependențele și reciclarea ca alternativă.

Unul dintre pilonii fundamentali îl reprezintă dezvoltarea unei politici industriale care să contribuie la atingerea obiectivului de neutralitate climatică pe care UE l-a stabilit pentru 20250. „În trecut, am demonstrat că ne putem reduce emisiile în timp ce ne dezvoltăm economia, dar tot avem câteva provocări de abordat", a spus președintele Comisiei Europene. Executivul său va ține cont de raportul Draghi, dar va întreba și industria în mod direct de ce are nevoie pentru a atinge acest obiectiv.

Drepturile muncii, dialog social, economie circulară, sprijin pentru sectorul agricol, o politică comercială care să garanteze securitatea economică prin menținerea piețelor deschise și încheierea de acorduri comerciale... Cei 27 cer mult, dar sunt dispuși să plătească puțin... „Vom explora dezvoltarea de noi instrumente", asigură ei, „vom continua să lucrăm pentru a introduce noi resurse proprii”. Această dezbatere nu este deloc nouă și în acest domeniu încă nu există cereri sau propuneri concrete.

În fața Parlamentului European, în septembrie, Draghi a fost foarte direct. Într-o lume în care dependențele economice devin slăbiciuni geopolitice, "dintre toate marile economii, Europa este cea mai expusă". UE este economia cea mai deschisă comerțului, dar și cea mai dependentă, cea care se confruntă cu cele mai mari prețuri la energie, cea care este cel mai în urmă în dezvoltarea noilor tehnologii și cea mai expusă amenințărilor la adresa siguranței sale".

Italianul a recunoscut la Budapesta că sosirea lui Trump la Casa Albă va îngreuna cu siguranță munca pe care UE o are în față. "Trump va da tot atâta imbold industriei inovației, cât va proteja industria tradițională, care sunt exact sectoarele în care exportăm cel mai mult. Și, prin urmare, acolo, va trebui să negociem cu guvernul american, cu un spirit de unitate pentru a proteja producătorii europeni”, a spus Draghi.

„Ceea ce Europa nu poate continua să facă este să amâne deciziile”, a avertizat fostul premier italian, care a subliniat că această lipsă de dinamism este direct responsabilă pentru lipsa de creștere a economiei europene în comparație cu concurenții săi.

Consolidarea securității și a independenței implică garantarea investițiilor. Aceasta este probabil marea problemă cu care se confruntă Uniunea, dincolo de prioritățile politice. Draghi a estimat investiția de care are nevoie Europa la aproximativ 800 de miliarde de euro anual. O cifră de nepronunțat pentru mulți în cadrul Consiliului European. Dar italianul nu crede că acesta este cel mai urgent lucru. „Cel mai urgent lucru acum este să luptăm împotriva fragmentării pieței interne și a pieței de capital”, a asigurat el.

Mesajul principal al liderilor este că singura modalitate de a face față la ceea ce urmează este menținerea unității. Aceasta era imaginea pe care UE încerca să o dea, în plină mahmureală electorală de după victoria lui Trump. Dar adevărul este că în fiecare zi este mai evident că această unitate este aproape inexistentă, cel puțin în rândurile Celor 27.

„Unitatea și încrederea sunt ingredientele magice pentru a aborda aceste provocări”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la o conferință de presă după summit. „Această încredere nu vine de la sine”, a insistat Michel, „este nevoie de eforturi pentru a-l înțelege pe celălalt, chiar și atunci când nu suntem de acord”. El a spus acest lucru privind direct la premierul ungar, Viktor Orbán, care pune sub semnul întrebării consensul european de luni de zile. Orbán nu s-a uitat niciodată înapoi la el.

„Este clar că suntem cu toții de acord să facem din nou Europa mare”, a apărat ungurul în cadrul aceleiași conferințe de presă, parafrazându-l pe Trump cu ceea ce a devenit sloganul președinției ungare a Consiliului, „de vreme ce americanii au decis să facă America mare din nou”. După referirea incomodă la victoria republicanului, camerele au surprins zâmbetul crispat al lui Michel și chiar și pe acela al dnei Von der Leyen.

Sursa: Rador Radio România