Țărmuri înnegrite, mase vâscoase purtate de curent, sute de păsări cu aripile pătate de păcură curățate și îngrijite, pești afectați și marsuini otrăviți, peste treizeci de cetacee găsite moarte... Aceasta este imaginea recompusă de publicația franceză „Le Monde”, sub semnătura lui Benjamin Quénelle, în cazul poluării din Marea Neagră.

Filmulețele care circulă pe rețelele de socializare rusești dau mărturie despre amploarea scurgerii de petrol care afectează coastele din sud-vestul Rusiei și Crimeea din 15 decembrie.

În acea zi, două petroliere rusești, Volgoneft-212 și Volgoneft-239, au eșuat în timpul unei furtuni în strâmtoarea Kerci dintre Rusia și Crimeea, o peninsulă ucraineană anexată de Moscova. Cele două nave transportau 9.200 de tone de păcură. Oficial, aproximativ 40% din acest volum s-ar putea să se fi vărsat în mare.

De atunci, scurgerea de petrol a continuat să se răspândească de-a lungul coastei Rusiei, dar și în Crimeea. Acum ajunge în orașul Sevastopol, portul militar al peninsulei. Este posibil să fi fost poluate până la 200.000 de tone de sol, a anunțat Ministerul Resurselor Naturale din Rusia pe 27 decembrie 2024, fără a încerca să ascundă amploarea poluării. Pe 19 decembrie, însuși liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a vorbit despre o „catastrofă ecologică”.

Mii de voluntari trec acum prin nisip și pietricele acoperite cu păcură lipicioasă. Mirosurile îi fac pe unii dintre ei să leșine și să se simtă rău, fiind prea puțin protejați. Situația a atras critici puternice din partea oamenilor de știință, a ecologiștilor și a locuitorilor de pe coastă. Aceștia dau vina pe autorități pentru lipsa de pregătire, resurse insuficiente și absența echipamentelor adecvate.

„Nu poți câștiga bătălia cu lopeți”

„Acesta este cel mai rău scenariu! Poluarea se răspândește și situația se deteriorează rapid”, avertizează Vladimir Slivyak, copreședintele grupului de mediu Ecodefense, o organizație neguvernamentală independentă. Mai mult de jumătate din păcura din cele două petroliere s-a scurs în mare. Cei aproximativ 10.000 de voluntari de la fața locului fac tot ce pot, dar ar fi necesar de două ori acest număr pentru a efectua operațiuni de curățare non-stop”.

Voluntarii folosesc lopeți pentru a scoate nisipul care conține cantități mici de ulei în pungi de plastic. Punctele de colectare a acestor pungi și locurile de depozitare sunt deja depășite. Condițiile meteo complică curățenia: valurile aduc noi porții de păcură și, în fiecare noapte, reduc la zero eforturile voluntarilor din timpul zilei. Operația este cu atat mai complexă cu cât coastele sunt lungi și zimțate.

„Autoritățile ar trebui să mobilizeze personal specializat și echipamente moderne pentru a dizolva păcura”, insistă Slivyak. Intervenția ar trebui făcută pe mare, la sursa poluării. Pe plaje, „săparea” nu este suficientă: îndepărtează stratul superior de păcură și creează aspectul unui peisaj curat, dar particulele de produse petroliere rămân în profunzime”.

Mulți dintre voluntari sunt funcționari publici mobilizați în grabă de administrațiile locale. Dar, așa cum se întâmplă adesea în Rusia, populația s-a organizat pentru a acoperi deficiențele autorităților. Pe Telegram, voluntarii se informează reciproc și își coordonează ieșirile pe coastă. Plângându-se de dificultăți de respirație, reacții alergice și boli bronhopulmonare, aceștia solicită echipament individual de protecție, dar mai ales mijloace mai numeroase și mai moderne. „Nu poți câștiga cu lopeți și oameni. Strigăm SOS!, avem nevoie de echipamente moderne”, a scris unul dintre ei. „Păsările mor! Mirosul este groaznic! Nu se mai termină... Există o lipsă de forță de muncă”. „Sunt prea puține echipamente”, exclamă un altul.

„Conflictul a crescut riscurile”

Curenții au transportat nămol cu petrol pe toată coasta, inclusiv pe plajele din stațiuni populare aflate la mai mult de 100 de kilometri de locul accidentului. Locuitorii nu își ascund furia față de lipsa de acțiune a autorităților și de acoperirea situației de către jurnaliștii din presa publică. Autoritățile asigură că poluarea va fi redusă și că turismul de primăvară pe litoral nu va fi afectat. Aceasta este poziția guvernatorului din Krasnodar, principala regiune afectată. Veniamin Kondratiev a reiterat că sezonul 2025 nu va fi afectat. Pe 16 decembrie, a doua zi după accident, acesta declarase deja că nu va exista niciun risc pentru ecologia locală.

Eforturile de curățare sunt complicate de faptul că tipul de petrol vărsat, păcură grea M100, nu plutește la suprafața apei, ci se scufundă la adâncimi, reprezentând o amenințare pe termen lung pentru înotul de vară. În 2007, o deversare similară de petrol a avut loc în Marea Neagră, între Ucraina și Rusia, dar la o scară mai mică. „Același tip de tancuri, același tip de accident, același tip de efecte. „Dar autoritățile nu și-au învățat lecțiile”, regretă Evgheni Simonov, expert din grupul de lucru privind consecințele războiului din Ucraina asupra mediului. Clasificat drept agent străin de justiția rusă, el nu mai locuiește în Rusia, unde pe teren lipsesc specialiști de la organizațiile independente de mediu. În 2007, Ucraina și Rusia au cooperat pentru a stopa scurgerea de petrol. Azi imposibil.

„Conflictul militar a crescut, dimpotrivă, riscurile. Respectarea standardelor de mediu nu este prioritatea în acest moment. Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc obligă petrolul să fie transportat, în special în India, cu cisterne de tranzit. „Cu bărci vechi...”, își amintește domnul Simonov. Este posibil ca atacurile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești să fi determinat rușii să folosească nave utilizate în mod normal ca nave fluviale și maritime de lângă țărm, dar reechipate pentru a naviga pe mare pe distanțe mai mari. Cele două tancuri Volgoneft implicate în accidentul din 15 decembrie aveau mai bine de cincizeci de ani. Securitatea lor a fost gestionată într-un mod neclar. O adevărată bombă cu ceas pentru mediu.

Sursa: Rador Radio România