Parlamentul European a legitimat miercuri, 27 noiembrie, la Strasbourg, noua echipă de comisari desemnată de Ursula von der Leyen, învestită în această duminică, 1 decembrie – la aproape șase luni de la alegerile europene – într-un context de tensiuni fără precedent. Și acum, numărătoarea inversă a început. Noul executiv are la dispoziție doar cincizeci de zile pentru a scoate umbrelele în fața apariției turbulențelor Trump, ale cărui promisiuni de politică comercială agresivă și dezangajare în Ucraina amenință și mai mult o economie europeană care se clatină deja. Europa „nu are timp de pierdut”, a avertizat președinta Comisiei, acordând prioritate competitivității pentru a „umple” prăpastia dintre UE, Statele Unite și China: „Libertatea și suveranitatea noastră depind mai mult ca niciodată de puterea noastră economică”.

În ceea ce privește apărarea, Ursula von der Leyen a insistat apoi asupra necesității de a face mai mult pentru a concura cu cheltuielile militare rusești, într-un moment în care revenirea lui Donald Trump ridică temeri de o dezangajare a Statelor Unite în Ucraina. „Cheltuielile noastre trebuie să crească”, a spus nemțoaica din CDU. „Rusia cheltuiește până la 9% din PIB pentru apărare. Europa cheltuiește în medie 1,9%. E ceva în neregulă cu această ecuație”.

Noua Comisie înclină serios spre dreapta, cu aproximativ cincisprezece portofolii alocate PPE (Partidul Popular European, conservatori), principala forță politică din Parlament. Rapoartele recente ale lui Enrico Letta și Mario Draghi evidențiază slăbiciunile structurale ale UE, inclusiv o lipsă de coordonare și o guvernanță complexă. Raportul Draghi subliniază necesitatea unei reforme profunde în jurul unei politici industriale comune susținute de investiții masive. Iar Ursula von der Leyen și-a arătat intenția de a se mișca rapid, cu numeroase măsuri și publicații așteptate în „prima o sută de zile” de mandat (deci înainte de 10 martie).

Printre primele măsuri emblematice, „Clean Industrial Deal” va oferi soluții pentru a accelera decarbonizarea industriilor, cu planuri dedicate energiei la prețuri accesibile, produselor chimice, automobilelor și competitivității europene. Obiectiv: consolidarea competitivității industriale a UE, accelerând în același timp tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. „Acest lucru va deschide calea pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040, pe care ne vom propune să îl includem în legea noastră europeană privind clima”, scrie Ursula von der Leyen. Punerea în aplicare a acestor inițiative ar putea veni cu nevoia de a mobiliza investiții masive și de a coordona eforturile între statele membre.

În același timp, Comisia intenționează să publice o „Carte albă privind viitorul apărării europene”. Ursula von der Leyen i-a cerut lituanianului Andrius Kubilius, primul comisar pentru Apărare din istoria UE, să supravegheze elaborarea acesteia. Textul ar trebui să sublinieze dorința UE de a-și consolida autonomia strategică într-un context de creștere a tensiunilor internaționale și de a pune sub semnul întrebării alianțele tradiționale. Realizarea acestei ambiții va necesita armonizarea politicilor de apărare ale statelor membre, adesea marcate de interese divergente, și o creștere semnificativă a bugetelor alocate apărării.

În ceea ce privește digitalul și sănătatea, UE își pune sub semnul întrebării capacitatea de a-și proteja sistemele de sănătate împotriva amenințărilor cibernetice. Comisia va lansa un plan european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale. Aceste acțiuni urmăresc să poziționeze Europa în fruntea inovației tehnologice, consolidând în același timp rezistența infrastructurilor sale critice. În viitorul imediat, ne așteptăm în principal la recomandări care să invite guvernele, industriile și autoritățile publice să pună în aplicare măsuri împotriva ransomware-ului și a altor atacuri cibernetice.

Totodată, Comisia va lansa inițiativa „Fabrici IA”, pentru „a asigura accesul la noi capacități de supercalculare personalizate pentru start-up-uri și industria IA”. Totuși, acest lucru ar putea fi prea puțin, prea târziu: unele dintre cele mai promițătoare companii europene în domeniul IA și-au unit deja forțele cu giganții americani, precum francezul Mistral care a încheiat un acord cu Microsoft în februarie pentru a-și instrui tehnologia pe supercalculatoarele companiei americane.

În cele din urmă, Comisia va propune o foaie de parcurs pentru drepturile femeilor, fidelă angajamentului său continuu față de egalitatea de gen într-un moment în care multe state membre se confruntă cu o schimbare de dreapta în peisajul lor politic.

Înainte de jumătatea anului, Comisia intenționează să aprobe primele proiecte strategice în cadrul „Critical Materials Act”, ilustrând urgența ca Europa să-și garanteze independența în lanțurile vitale de aprovizionare. Dependența UE de furnizorii externi pentru resurse critice, cum ar fi pământurile rare, rămâne o preocupare. Întrebarea rămâne: poate Uniunea să recupereze cu adevărat întârzierea în materie de industrie și tehnologie fără investiții masive sau un cadru de reglementare mai clar pentru a atrage investitori privați?

În același timp, Comisia va adopta o „strategie de piață unică”, un pilon cheie pentru competitivitatea europeană. Lansarea Pactului pentru Dialogul Social European și discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 arată dorința de a reechilibra disparitățile sociale și economice dintre statele membre. Creșterea populismului și a dreptei în mai multe țări europene riscă însă să limiteze eficacitatea acestor inițiative. Provocarea va fi aceea de a convinge guvernele naționale să colaboreze, în special într-un context în care dezbaterile privind finanțarea tranziției ecologice și politicile sociale divizează profund Uniunea.

De asemenea, ratificarea Tratatului privind biodiversitatea și lansarea Pactului oceanic european subliniază ambiția UE de a continua să joace un rol de lider la nivel mondial în guvernanța mediului, în timp ce coordonarea internațională este împiedicată de creșterea reticenței din partea partenerilor cheie precum Statele Unite.

Eforturile de stimulare a inovației vor continua prin Forumul european pentru start-up și prin propunerea de lege europeană a spațiului. Inițiative care vor necesita și mecanisme de finanțare stabile și o simplificare a procedurilor administrative, care rămân un obstacol major pentru întreprinderile mici și mijlocii. În sfârșit, revizuirea acordului interinstituțional privind registrul de transparență dintre Parlament, Consiliu și Comisie are ca scop consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile europene.

Prezentarea unei „viziuni cuprinzătoare privind clima și energia UE” este anunțată înainte de noiembrie 2025. Această strategie, care include o revizuire a mecanismului de ajustare a frontierei de carbon (CBAM), își propune să consolideze competitivitatea companiilor europene, limitând în același timp importurile cu un nivel ridicat de carbon. Cu toate acestea, eficacitatea CBAM va depinde de acceptarea partenerilor comerciali și de capacitatea UE de a evita represaliile economice, în special din partea Chinei și a Statelor Unite. În același timp, inițiative precum foaia de parcurs pentru neutralitatea carbonului a sectoarelor de pescuit și acvacultură până în 2050 ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea unor astfel de obiective în fața realităților economice locale.

Sfârșitul anului 2025 va fi marcat de publicarea unor rapoarte cheie, în special privind punerea în aplicare a recomandării privind venitul minim și rezultatele proiectelor pilot legate de Pașaportul european de securitate socială. Aceste inițiative vizează combaterea inegalităților tot mai mari și îmbunătățirea mobilității lucrătorilor în Uniune. Cu toate acestea, ele apar într-un context de proteste sociale și de opoziție din partea anumitor state membre față de armonizarea sporită a politicilor sociale. Summitul UE-Uniunea Africană va constitui o oportunitate pentru UE de a-și consolida parteneriatele strategice cu Africa, într-un context de concurență sporită cu China și Rusia pentru influența pe continent.

Sfârșitul anului ar trebui să înregistreze progrese semnificative în domeniul digital, cu o evaluare a implementării „Legii privind serviciile digitale”, care urmărește să asigure un echilibru între inovația tehnologică și protecția consumatorilor. Rolul marilor jucători din tehnologie rămâne o problemă critică, UE fiind nevoită să gestioneze un echilibru delicat între reglementarea strictă și menținerea unui mediu atractiv pentru afacerile digitale. Capacitatea UE de a-și impune standardele este incertă, mai ales în fața opoziției unor personalități influente precum Elon Musk, care și-a exprimat opoziția față de reglementările europene.

Sursa: Rador Radio România