După o reuniune G7 eșuată în Canada și un summit NATO redus pentru a-i conveni lui Donald Trump, liderii europeni revin la rutina lor obișnuită la Bruxelles, joi, 26 iunie, pentru o reuniune a Consiliului European care să „pună lucrurile în ordine”, așa cum s-a exprimat un diplomat. Între fracturile privind Orientul Mijlociu, întârzierea păcii promise de Trump în Ucraina și negocierile comerciale dificile cu Statele Unite, liderii europeni sunt aruncați din criză în criză, dar trebuie să mențină o direcție. Și nu e simplu.

La trei ani de la începerea războiului, Europa continuă să sprijine Ucraina. Președintele Zelenski va participa prin videoconferință de la Strasbourg, unde se află în vizită la Consiliul Europei (o instituție care nu trebuie confundată cu Consiliul European). În ce privește sprijinul financiar, cei 27 și-au făcut treaba. Pe de altă parte, negocierile privind aderarea Ucrainei la UE sunt blocate. Extinderea patinează: Viktor Orban își menține dreptul de veto asupra deschiderii primului grup de negocieri, în ciuda acordului a 26 de state membre. „Avem experiență cu vetourile maghiare, dar și cu ridicarea lor”, temporizează un ambasador.

Zelenski, luat drept țintă la Budapesta

Dar de data aceasta e mai grav: la Budapesta, Zelenski este subiectul unei campanii de denigrare majore, genul pe care doar autoritățile ungare știu să-l facă. Președintele Ucrainei este prins în lupta electorală internă dintre Fidesz, partidul lui Orban, și principalul său adversar, Peter Magyar. Cu zece luni înainte de alegerile legislative, Viktor Orban a făcut din refuzul aderării Ucrainei  la UE un punct puternic de diferențiere internă. De data aceasta, nu va da înapoi... Cel puțin până în aprilie 2026.

Și, pentru a-și consolida poziția, Viktor Orban a organizat o consultare prin vot a ungurilor, care au respins aderarea Ucrainei la UE. „Vocea mea a devenit mai puternică, mesajul meu a devenit mai solid”, a declarat Viktor Orban la sosirea la Bruxelles. „În cele din urmă, cu vocea a peste 2 milioane de unguri voi spune astăzi, în timpul negocierilor, că Ungaria nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Acestea sunt faptele brute”.

Cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni rămâne subiectul discuțiilor, din nou din partea Budapestei și a lui Robert Fico, prim-ministrul slovac. Ungaria și Slovacia solicită „asigurări” - probabil garanții de aprovizionare - pe care Consiliul le-ar putea acorda vineri. În fundal, lupta pentru plafonarea prețului petrolului rusesc este controversată: unele state doresc o acțiune coordonată din partea G7, altele acceptă o inițiativă europeană izolată. Donald Trump a exclus însă, la G7, susținerea unor noi sancțiuni împotriva regimului lui Putin pentru a menține un canal de discuții în vederea unui armistițiu.

Gaza, dosarul spinos

Acest al 18-lea pachet nu este obișnuit. El lovește mai tare. „Sperăm că va avea un impact direct, mai decisiv, nu doar asupra modului de a pune presiune pe veniturile Rusiei și pe accesul la produsele rusești, ci și asupra obiectivului nostru imediat, care este un armistițiu”, au explicat francezii, încrezători că Ungaria și Slovacia vor accepta să voteze aceste sancțiuni vineri, în timpul unui Coreper (reuniune a ambasadorilor UE).

În ce privește Gaza, impotența europeană persistă. Revizuirea acordului de asociere cu Israelul – inițiată de Olanda – este profund controversată. Pe de o parte, cei care doresc revizuirea acordului, între care Spania, Irlanda, Belgia; pe de altă parte, Italia și Germania, care se tem de o „rigidizare” a dialogului. „Dacă avem în concluziile Consiliului câteva propoziții despre atacul asupra unei biserici ortodoxe din Damasc, trebuie să vorbim și despre ceea ce se întâmplă la 200 de kilometri distanță”, argumentează belgienii. „Nu vrem să sancționăm Israelul, vrem doar să-l încurajăm să deschidă coridoare umanitare fără restricții”, a reamintit biroul Înaltului Reprezentant, Kaja Kallas.

Comerț: Trump ține Europa cu sufletul la gură

Termenul limită de 9 iulie pentru negocierile comerciale dintre UE și SUA obsedează capitalele. „Dacă doriți pace comercială, trebuie să fiți pregătiți pentru o escaladare comercială”, avertizează Țările de Jos. Comisia finalizează „pachetul de reechilibrare” în valoare de 20 de miliarde de euro, care a fost deja suspendat o primă dată.

Însă Donald Trump nu se încurcă cu precauții cu „aliații” săi. Intenționează să mențină o cotă a taxei vamale de 10% pentru toate produsele. Conform informațiilor noastre, Comisia se luptă cu spatele la zid pentru a împiedica creșterea acestora... A propus o reducere de 80 de miliarde de dolari a taxelor vamale pentru a îmbunătăți accesul pe piață al produselor americane și reducerea barierelor netarifare pentru echivalentul a 20 de miliarde de dolari de importuri americane. Statele membre așteaptă în prezent o informare detaliată din partea Comisiei, deși informațiile circulă deja spre capitale.

„Preferăm să ne îndreptăm spre zero-zero pentru bunurile industriale”, amintește Parisul, care respinge „cei 10% asimetrici”. Italia este mai pragmatică: „Trebuie să privim imaginea de ansamblu”, spune Roma, unde Giorgia Meloni își menține relația cu Donald Trump.

Apărare: În sfârșit, Europa accelerează, dar târziu

Paradoxal, în ce privește apărarea avansează Europa cel mai repede. Programul SAFE (împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărare) a fost finalizat în trei luni, un timp record la scară UE. Obiectivele NATO, recent majorate de la 2 la 3,5% din PIB pentru apărare, sunt acceptate, eșalonate pe o perioadă de zece ani. Chiar dacă bănuim că statele (Italia, Spania) care sunt deja sub pragul de 2% vor avea dificultăți în a atinge pragul de 3,5%. Un joc de înșelăciune pentru a-l mulțumi pe Donald Trump, tentat de contracte de armament potențial lucrative. Îl satisfacem pe căpcăunul american cât de bine putem.

Mai presus de toate, ne comportăm ca și cum nu am fi văzut că Donald Trump, prin declanșarea acestui război comercial, încalcă articolul 2 din Tratatul Atlanticului de Nord. Aceasta prevede că părțile la tratat „se vor strădui să elimine orice opoziție în politicile lor economice internaționale și vor încuraja colaborarea economică între oricare dintre ele sau între toate”.

Climă: Franța solicită o schimbare de metodă

Însă problema finanțării apărării este deja controversată. Italia și Spania solicită o „datorie comună” pe care Germania și Olanda o refuză încă, deocamdată. „Vor ajunge la asta prin realism”, șoptesc francezii. „Ambele [tabere] încep să realizeze că resursele publice pe care le putem mobiliza sunt limitate și nu vor crește pe termen mediu”, se sugerează la Roma. Italia mizează pe un posibil „efect de pârghie” prin intermediul piețelor financiare, sperând că această conștientizare va duce la soluții comune pentru împrumuturile europene în domeniul apărării.

Obiectivele climatice ale Comisiei vor fi de asemenea subiect de negocieri. Franța, în mod tradițional vârful de lance al ambiției verzi, solicită o schimbare a metodei utilizate pentru stabilirea obiectivului climatic pentru 2040. Președintele vrea să evite greșelile din trecut ale Pactului Verde Ecologic, cu reducerea cu 55% a obiectivului pentru 2030, care a dus la mii de pagini de regulamente pe care Comisia este acum rugată să le... simplifice. În această privință, o axă franco-germană se reformează în cadrul Consiliului: președintele francez și cancelarul Merz au depus „amendamente comune” privind competitivitatea la proiectul de concluzii al acestui Consiliu European.

Acum, Parisul vrea să inverseze logica: să studieze mai întâi „condițiile economice, tehnologice, internaționale” pentru atingerea obiectivelor și abia apoi să le stabilească. „Verificăm și creăm condițiile economice astfel încât întreprinderile și statele să poată realiza acest lucru fără a crea probleme”, explică Palatul Élysée. Polonia își freacă mâinile și vede acest lucru ca pe o modalitate de a renunța la obiectivul pentru 2040. Nu este chiar ceea ce spune Emmanuel Macron... Atenție la neînțelegeri.

Sursa: Rador Radio România