Într-un nou sondaj comandat de PE și desfășurat la începutul lui octombrie 2020, aproape opt din zece participanți (77%) sprijină conceptul conform căruia UE ar trebui să condiționeze alocarea fondurilor de respectarea statului de drept.

Majoritatea cetățenilor UE sprijină un buget al UE mai mare pentru a depăși pandemia. Sănătatea publică este o prioritate, urmată de redresarea economică și de schimbările climatice, arată sondajul publicat marți.

Aproape opt din zece participanți (77%) din întreaga UE sprijină conceptul conform căruia UE ar trebui să condiționeze alocarea fondurilor de punerea în aplicare de către guvernul național a principiilor statului de drept și democrației. Cel puțin șapte din zece participanți sunt de acord cu această afirmație în 26 state membre ale UE.

În România, procentul e puțin mai ridicat față de media europeană - 82%.

54% dintre europeni (62% dintre români) consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 20 de state membre, majoritatea participanților sunt de acord cu această afirmație, în 14 state membre o majoritate absolută a participanților sprijină un buget al Uniunii mai mare.

Întrebați despre domeniile unde ar trebui cheltuit acest buget al UE extins, mai mult de jumătate dintre participanți (54%) afirmă că sănătatea publică ar trebui să fie o prioritate - în cazul respondenților români, procentul e de 65% -, urmată de redresarea economică și de noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbări climatice și protecția mediului (37%) și ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (35%).

La nivelul Uniunii Europene, schimbările climatice și mediul au înlocuit ocuparea forței de muncă în topul primelor trei priorități în materie de cheltuieli, în comparație cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020.

Sănătatea publică este principala prioritate a respondenților din 18 țări. Estonia, Letonia și Cehia au plasat redresarea economică în fruntea clasamentului, în timp ce în Austria, Danemarca și Germania cetățenii au pus pe primul loc lupta împotriva schimbărilor climatice.

În Croația, Slovacia și Finlanda, prioritatea principală aleasă de participanți este ocuparea forței de muncă și afacerile sociale.

Majoritatea cetățenilor se tem de un impact direct asupra situației lor financiare personale.

Luarea deciziilor necesare pentru pachetul de redresare și pentru CFM cât mai curând posibil este vitală, după cum demonstrează situația financiară personală îngrijorătoare a cetățenilor europeni de la începutul pandemiei: o largă majoritate a cetățenilor se tem că pandemia va avea un impact direct asupra situației lor financiare personale — sau au suferit deja din acest motiv: 39% dintre participanți afirmă că criza COVID-19 a avut deja un impact asupra venitului lor personal, în timp ce 27% se așteaptă la un astfel de impact în viitor.

Doar 27% dintre participanți se așteaptă ca situația COVID-19 să nu aibă un impact asupra veniturilor lor personale.

În 20 de țări, majoritatea participanților afirmă că actuala criză a avut deja un impact asupra venitului lor personal. 55% dintre români spun că pandemia a avut deja un impact asupra veniturilor lor.

Două treimi dintre participanți (66%) sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus (dintre români, 74% doresc acest lucru). Numai un sfert (25%) nu este de acord cu această afirmație.