Delegația Comisiei pentru petiții (PETI) a Parlamentului European a fost condusă de Yana Toom din Estonia și a fost formată din Vlad Gheorghe, Cristian Terhes, Lorant Vincze, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua și Andrey Slabakov, cărora li s-a alăturat Nicu Ștefănuță, membru al Comisiei pentru mediu. 

Eurodeputatul Renew Vlad Gheorghe a precizat că a cerut în urmă cu un an o misiune în urma petițiilor venite de la societatea civilă din Suceava, particularitatea petițiilor constând în ”actele de violență ale tăietorilor de lemne asupra activiștilor de mediu”.

Delegația s-a întâlnit cu ministrul mediului, cu reprezentanți ai Procuraturii și cu organizații non-guvernamentale.

După această misiune, membrii delegații vor face un raport, dar momentan încă încearcă să culeagă date, deoare autoritățile române le-au furnizat date diferite.

”Nu există date ... am auzit cifre diferite de la diferite instituții ... nu putem alege pe cine să credem”, a spus eurodeputata Yana Toom, adăugând că vor trimite întrebări în scris în speranța că vor primi răspunsuri înainte de realizarea raportului.

Aceeași problemă a datelor a fost semnalată și de Nicu Ștefănuță. 

"La Suceava ni s-a spus că abia 0,15 % din materialul lemnos este recoltat ilegal. Ori asta nu este posibil. Chiar Poliția spune că doar pe partea de transport se constată că 3% din materialul lemnos este ilegal. ONG-urile spun că până la 80% din acesta este tăiat ilegal. Institutul pentru Cercetări Silvice dă o cifră de 50%. Mai mult, abuzurile, violența asupra activiștilor de mediu nu s-ar justifica dacă cifrele furtului ilegal de lemne ar fi atât de mic", a declarat Nicu Ștefănuță la conferința de presă de la finalul misiunii, care a avut loc la Suceava, în contextul unei prese ostile, care a luat apărarea autorităților române și i-a întrebat pe europarlamentari de ce misiunea are loc acum, înainte de europarlamentare (alegerile au loc în 2024).

Ștefănuță a reamintit că România are o procedură de infringement.

"Comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, are deja pe masă decizia privind procedura de infringement în cazul defrișărilor ilegale din România. Este în interesul nostru să oprim furturile ca să nu avem infringement, adică amenzi uriașe de la Comisia Europeană", a spus el.

”Avem o problemă majoră cu datele oficiale, au existat mai multe întrebări foarte clare care n-au primit răspuns nici de la Ministerul public, nici de la Ministerul mediului. Pe datele oficiale ale Ministerului mediului, România are exces de păduri. Ne-au spus că în România nu se taie destul. Datele cu privire la infracțiuni lipsesc, nu sunt deloc clare, Procuratura ne spune mai mult ce are în lucru, dar nu ce a soluționat. Procuratura are o statistică destul de ciudată: nu pune la infracțiuni silvice pe cele pe care le consideră, de fapt, infracțiuni de evaziune fiscală sau conexe care vin din infracțiuni silvice. Deci, din nou probleme la felul în care numărăm”, a declarat Vlad Gheorghe.

Toom a precizat că poate ar fi nevoie de o ”investigație internațională” pentru a lămuri lucrurile, în timp ce Vlad Gheorghe a pledat pentru Procurorul verde european - o inițiativă aflată acum pe circuitul PE. 

”Lipsa specializării, atât a procurorilor, cât și a polițiștilor e o problemă și un Parchet european în cadrul acualului EPPO, dar cu structuri specializate pe mediu, care să aibă echivalent în țările membre ar fi o soluție”, a spus Gheorghe.

La Ministerul mediului ”am auzit de mai multe proiecte pilot bune: supraveghere satelitară, supraveghere de drone, pentru că e mult mai eficient să folosești drone decât oameni care să meargă pe teren accidentat etc. Dar e foarte puțin, avem nevoie de extinderea proiectelor pilot în proiecte naționale. Cei din instituții s-au plâns că nu au bani, eu îi contrazic: au bani europeni. Putem să cerem și mai mulți bani europeni”, a mai spus el.