Jean Claude Juncker se pregătește să lase rolul unui nou președinte în viitoarea Comisie Europeană ce trebuie instalată la sfârșitul lui octombrie. Dar cu un Parlament atât de fragmentat, șansele pentru obținerea consensului sunt reduse, comentează BBC.

De fapt, nu doar Parlamentul European este fragmentat, ci și statele membre au poziții diferite privind procesul alegerii viitorului șef al Comisiei. 

Eurodeputații cer ca președintele Comisiei Europene să fie candidatul cap de listă (Spitzenkandidat) al partidului care a obținut cele mai multe mandate în Parlament, sistem folosit în 2014, chiar la desemnarea lui Juncker, dar sunt mai mulți șef de stat sau de guvern care se opun.

Cel mai notabil critic al sistemului este Emmanuel Macron, președintele Franței, dar sunt și alți lideri europeni care nu se simt obligați să umească ca șef al Comisiei un candidat cap de listă. Consiliul European, insituția care reunește cei 28 de lideri ai statelor membre UE, numește șeful Comisiei, dar Comisia trebuie validată de Parlamentul European, iar reprezentanții Parlamentului au spus în repetate rânduri că nu vor accepta un președinte care nu a fost candidat cap de listă.

Partidul Popular European a obținut cele mai multe mandate în alegerile din mai, deci Manfred Weber ar fi candidatul cu șansele cele mai mari

Manfred Weber - candidatul PPE - este susținut de Angela Merkel și de fostul cancelar austriac Sebastian Kurz (care ar putea câștiga alegerile anticipate ce vor avea loc în Austria). Bavarezul de 46 de ani a fost șeful grupului popularilor din actualul Parlament European și este reprezentantul formațiunii care a obținut cele mai multe mandate, dar este contestat inclusiv de unii lideri din interiorul PPE, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban.

În plus, chiar poziția PPE este fragilă, dat fiind că a pierdut procente importante față de alegerile din 2014 și are nevoie de a găsi mai mulți aliați. Iar acest lucru s-ar putea dovedi mai greu decât în 2014, din cauza relațiilor mai proaste cu verzii, care au câștigat teren puternic în acest an, în timp ce partidul de centru-dreapta a fost acuzat că a votat împotriva unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice.

După avansul verzilor din aceste alegeri, Ska Keller - Spitzenkandidat al ecologiștilor -  are câteva atuuri în cursa pentru desemnarea ca șef al Comisiei Europene, în contextul în care problemele de mediu vor ocupa un loc primordial pe agenda UE în următorii ani. Mai mult, în Germania, țara de origine a co-liderului grupului verzilor din Parlamentul European, ecologiștii sunt acum pe primul loc în sondaje. Ska Keller este un suporter al drepturilor imigranților și a spus că vrea să reprezinte vocea tinerilor în europa.

Însă, ea ar putea avea problema a securiza susținerea unui număr semnificativ de lideri europeni.

Mai mari șanse are Frans Timmermans - candidatul cap de listă al socialiștilor europeni - care vine după un succes neașteptat al partidului său din Olanda, unde a câștigat cele mai multe mandate, cu un mesaj de campanie pro-european. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a spus că vrea să formeze o coaliție progresivă cu toate forțele de stânga și cu verzii, în opoziție la forțele naționaliste și extremiste care au luat avans pe partea dreaptă a spectrului politic. Însă Timmermans se va lovi de opoziția guvernelor din Ungaria și Polonia, poate chiar și a socialiștilor din România, după nenumăratele dispute pe tema statului de drept.

O altă membră a actualei Comisii, Margrethe Vestager, este printre numele vehiculate ca viitor șef al Executivului UE, mai ales având în vedere consolidarea grupului ALDE ca al treilea ca numîr de membri din Parlament. Este cunoscută pentru bătăliile cu marile corporații, inclusiv cele din domeniul tehnologiei, conducând bătălii cu Apple și Google ca responsabilă de concurență în Comisia Juncker. Dar nici măcar propriul său grup nu a susținut-o exclusiv, fiindcă a prezentat o serie de șapte candidați, iar astfel unii consideră că numirea danezei ca șefă a Comisiei este exclusă.

Grupul liberalilor a crescut odată cu intrarea partidului lui Macron, dar acesta ar putea să îl susțină mai degrabă pe compatriotul său Michel Barnier. Negociatorul-șef al UE pentru Brexit este apreciat de mai mulți lideri pentru capacitatea sa de a ine unite cele 27 de stat emembre în discuțiile privind ieșirea Marii Britanii din Uniune, iar tot procesul Brexit l-a făcut cunoscut și în rândul publicului larg. Totuși, nu este considerat un tip carismatic, cum e actualul șef al Comisiei, și este adeptul unei economii centralizate, care iarși nu este pe placul multor lideri europeni. În plus, europarlamentarii s-ar putea opune numirii acestuia pentru că nu a fost inclus în lista de candidați cap de listă.

Un candidat surpriză ar putea fi bulgăroaica Kristalina Georgieva, șefa Băncii Mondiale, care a fost și comisar european pentru buget în perioada 2014-2016. Membră a PPE, ar putea fi preferată de liderii europeni care nu âl doresc pe Weber, rezolvând parțial dilema candidatului cap de listă. Dar Parlamentul a spus că acel candidat care vrea să fie șef al Comisiei trebuie să-și fi făcut cunoscut programul înainte de alegeri, dând astfel șanse alegătorilor să știe ce are de gând să facă viitorul președinte al Comisiei Europene.

Angela Merkel este considerată încă cea mai puternică femeie din lume, deși și-a anunțat retragerea din poziția de șef al creștin-democraților germani și de cancelar al Germaniei.

Chiar Juncker a spus că Merkel este foarte calificată pentru un rol important în UE, deși ea a spus că nu vrea să mai ocupe nicio poziție politică după ce se va rretage de la șefia guvernului german în 2021.