Ciolacu a primit votul de învestitură joi în plenul reunit al Parlamentului pentru a conduce un guvern de coaliție cu Partidul Național Liberal (PNL – PPE) în urma unei rotații guvernamentale stabilite în 2021.

După ce a aderat la UE în 2007, Bucureștiul a tot încercat să intre în spațiul Schengen, dar s-a confruntat cu multe obstacole la fiecare pas. La sfârșitul anului 2022, tentativa sa de aderare, care necesită unanimitatea statelor membre, a fost blocată de Austria, care a invocat un număr crescut de solicitanți de azil din țări terțe care intră în țară prin România.

Chestiunea se află în topul agendei guvernului Ciolacu.

"Îi voi ruga pe noul ministru de Interne [Cătălin Predoiu] și noua ministră a Afacerilor Externe [Luminita Odobescu] să prezinte un plan extins în lunile care urmează, pentru a vedea ce se poate face pentru a schimba veto-ul folosit de guvernul de dreapta din Austria", a declarat Ciolacu într-un interviu acordat EURACTIV.

Liderul social-democrat a evitat să facă previziuni cu privire la data aderării pentru a nu crea "false așteptări".

"Am avut o șansă anul trecut, dar cei responsabili au ratat această ocazie. Asta nu înseamnă că vom renunța. Suntem deja în legătură cu viitoarea Președinție spaniolă a Consiliului UE și cu Comisia Europeană pentru a vedea ce intenționează să facă cu acest dosar în a doua jumătate a anului", a spus Ciolacu.

El a adăugat că România ar trebui să învețe din greșelile de anul trecut și a menționat că în noul guvern responsabilii cu acest dosar nu mai sunt în acele funcții.

"Trebuie să-i implicăm pe toți în procesul și în elaborarea strategiei și să construim o coaliție națională cu toți cei interesați să ajute România să atingă acest obiectiv. Dacă pot face ceva pe baza acestor recomandări venite de la experți, cu siguranță o voi face", a spus el.

Un centru strategic pentru NATO

Pe agendă se află și industria de apărare din UE și NATO, Ciolacu spunând că România ar putea deveni un "nod strategic cheie" prin "investiții semnificative" în extinderea și modernizarea industriei de apărare, făcând România un jucător viabil al NATO și al UE în regiune.

"Sperăm să folosim și noile facilități create pentru a sprijini industria la nivel european și valoarea adăugată oferită de Facilitatea de Recuperare și Reziliență (RRF). România are infrastructura brută, muncitori calificați, resurse energetice și minerale și este o locație regională strategică pentru astfel de investiții", a spus el.

Ciolacu a explicat că România va continua să fie un partener "de încredere și previzibil" în regiune, în timp ce își va folosi rolul de a-și consolida poziția față de aliații săi din sud-estul Europei, regiunea Mării Negre și Caucaz.

"Toate aceste măsuri economice cheie sunt legate de noua noastră viziune pentru națiune menită să facă din România un hub regional cheie în parteneriat cu UE și NATO, oferind stabilitate în regiunea Mării Negre, promovând democrația, susținând aderarea la UE a Republica Moldova și participând activ alături de aliații săi la reconstrucția Ucrainei".

Drumul Moldovei către UE

Întrebat despre drumul Moldovei către UE – pentru care România este un puternic susținător – el și-a exprimat speranța că "în curând" țării veccine i se va permite să înceapă negocierile oficiale și să aibă acces la fondurile UE de preaderare.

"România este primul investitor din Republica Moldova și vom dezvolta noi mecanisme pentru a permite și mai multe investiții. Împreună cu alți parteneri, dorim să ne extindem prezența economică în regiune și să arătăm că UE permite țărilor din Est să realizeze convergența și să devină actori comerciali relevanți”, a spus el.

El a adăugat că actualul guvern pro-european din Moldova, președinta Maia Sandu și toți moldovenii care susțin aderarea la UE "au nevoie de sprijinul nostru și al UE pentru a continua să facă reformele care îi vor apropia de Uniune".

O coaliție după 2024

În ceea ce privește politica internă, Ciolacu a spus că, dacă reformele programate ale actualei coaliții vor fi implementate, atunci coaliția ar trebui să continue "chiar și după alegerile din 2024".

"Cred cu adevărat că nu avem alte opțiuni în mediul politic românesc decât să continuăm acest drum […] Sper că partenerii noștri de coaliție înțeleg responsabilitatea noastră comună și cei care vor încerca să se alieze cu extremiștii, cu extrema dreaptă, nu sunt oameni de stat și cel mai probabil vor dispărea din politică foarte curând pentru că o astfel de alianță este dovada că au eșuat".

"Am decis chiar să amânăm alegerea noului guvern pentru a găsi soluții la cerințele profesorilor. Mai mult, am decis deja să reducem numărul de ministere și vom face același lucru cu secretari de stat", a spus el, adăugând că, până la sfârșitul anului, guvernul său va reforma sistemul de pensii, va elimina pensiile speciale și va veni cu o nouă lege privind salariile publice.