Ministrul de externe Constantinos Kombas este foarte clar în legătură cu scandalul de corupție care zguduie în prezent Ciprul și apropiații președintelui Nikos Christodoulides, cu o sincronizare „suspectă” care coincide cu începerea președinției UE.

„Nu ne va afecta activitatea, există o anchetă în curs, politica noastră externă nu se va schimba”. Fiind întrebat dacă alte state membre au cerut explicații guvernului, Kombas a răspuns „nu”, relatează „Il Corriere della Sera” (Italia).

Pe 11 ianuarie, directorul cabinetului președintelui cipriot, Charalambos Charalambous, a demisionat în urma controversei stârnite de un videoclip de opt minute și jumătate devenit viral și publicat pe X pe 8 ianuarie, exact a doua zi după ceremonia inaugurală care i-a adus la Nicosia pe șefii instituțiilor europene, precum și pe președintele ucrainean Zelenski și reprezentanți ai țărilor din Orientul Mijlociu, inclusiv pe președintele libanez Joseph Aoun.

Ambiția Nicosiei este de a „servi drept punte de legătură fiabilă” în aceste șase luni între Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și țărmul sudic al Mediteranei. Mai mult, de la începutul războiului, Cipru și-a făcut auzită vocea cu tărie sprijinind Ucraina împotriva Rusiei, în ciuda faptului că Moscova este cel mai mare investitor străin al insulei. Potrivit Băncii Centrale a Ciprului, volumul capitalului rusesc înregistrat în 2024 a depășit 83 de miliarde de euro, dar a scăzut semnificativ față de anii precedenți.

Miercuri, în timpul unei întâlniri cu jurnaliști din mass-media europeni, prezenți în Cipru pentru lansarea președinției UE, ministrul de externe Kombas a furnizat câteva cifre: „În ianuarie 2025, activele rusești blocate se ridicau la 901 milioane de euro de la societăți de investiții, 307 milioane de euro de la furnizori de servicii administrative și 90 de milioane de euro de la alte entități. Între 2018 și 2023, au fost închise 42.728 de societăți-fantomă și 125.782 de conturi bancare. Depozitele rusești au scăzut cu 87% între 2015 și 2024, reprezentând doar 1,5% din totalul depozitelor la nivel de decembrie 2024”.

În video-ul cu pricina, Charalambous, împreună cu fostul ministru al Energiei, Yiorgos Lakkotrypis, și directorul executiv al Cyfield Group, Yiorgos Chrysochoose, par să ofere influență politică în schimbul banilor potențialilor investitori. Mai mult, președintele este acuzat de nereguli în timpul campaniei electorale din 2023: ar fi depășit limita legală de un milion de euro pentru cheltuielile de campanie, primind fonduri nedeclarate prin intermediari, inclusiv membri ai familiei și asociați. Videoclipul susține că unele donații au ajuns într-un fond de burse gestionat de soția președintelui, Philippa Karsera, care a demisionat duminică, definind filmarea „un atac nemilos plin de știri false și acuzații defăimătoare”.

Karsera s-a apărat într-o postare pe Facebook: „Faptul că sunt soția președintelui nu justifică aceste atacuri și aceste acuzații nefondate”. Conform videoclipului, membri apropiați președintelui s-au oferit să intervină și, în schimbul banilor, în sancțiunile europene împotriva oligarhilor ruși.

Guvernul din Nicosia a numit videoclipul un atac de dezinformare malițios cu „toate semnele distinctive” ale campaniilor anterioare rusești împotriva altor țări, o formă de „război hibrid”. Marți, președintele Christodoulides a numit demisia lui Charalambous, care pe lângă faptul că este directorul biroului prezidențial este și cumnatul său, „un act de încredere în sine” și „nu de presiune sau vinovăție”. El a mai spus că „în perioade de criză ca acestea, orice lider, când are mâinile curate, trebuie să rămână calm”: „Sunt aici. Iau o poziție publică. Nu am nimic de temut”. De asemenea, Christodoulides a subliniat  intoleranța sa  față de corupție: „Nu voi permite nimănui, absolut nimănui, să mă acuze de corupție.”

Sursa: Rador Radio România