Decizia Comisiei prin care unei ziariste de la The New York Times i s-a refuzat accesul la mesajele text dintre președinta CE Ursula von der Leyen și președintele-director general al Pfizer a fost anulată miercuri de Curtea de Justiție a UE.

Matina Stevi, o ziaristă de la The New York Times, a solicitat Comisiei Europene să acorde accesul la toate mesajele text dintre președinta Ursula von der Leyen și Albert Bourla, președintele-director general al Pfizer, trimise între 1 ianuarie 2021 și 11 mai 2022, în perioada pandemiei de COVID-19.

Comisia a respins această cerere pentru motivul că nu deține documentele vizate de cerere.

Stevi și The New York Times au solicitat Tribunalului Uniunii Europene să anuleze decizia Comisiei, lucru care s-a întâmplat miercuri.

Tribunalul amintește că Regulamentul privind accesul la documente urmărește să confere cel mai mare efect posibil dreptului de acces public la documentele deținute de instituții. Astfel, în principiu, publicul ar trebui să aibă acces la toate documentele instituțiilor.

Tribunalul observă că răspunsurile Comisiei cu privire la mesajele text solicitate pe tot parcursul procedurii se întemeiază fie pe ipoteze, fie pe informații oscilante sau imprecise. În schimb, doamna Stevi șiThe NewYork Timesau prezentat elemente pertinente și concordante care descriu existența unor discuții, în special subforma unor mesaje text, între președinta Comisiei și președintele-director general al Pfizer în cadrul achiziționării de vaccinuri de către Comisie de la această societate în timpul pandemiei de COVID-19.

"Comisia nu se poate limita să afirme că nu deține documentele solicitate, ci este obligată să prezinte explicații plauzibile care să permită publicului și Tribunalului să înțeleagă de ce nu se pot găsi documentele respective", potrivit unui comunicat.

Comisia nu a explicat în detaliu ce fel de căutări ar fi efectuat pentru a găsi aceste documente și nici care sunt locurile unde s-ar fi desfășurat căutările.

În plus, Comisia nu a clarificat în mod suficient dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, în acest caz, dacă ștergerea s-a făcut în mod intenționat sau automat ori dacă telefonul mobil al președintei a fost înlocuit între timp.

CJUE a mai stabilit că CE nu a explicat în mod plauzibil nici motivul pentru care ar fi apreciat că mesajele text trimise în cadrul achiziționării de vaccinuri împotriva COVID-19 nu conțin informații importante sau care implică acțiunisu bsecvente, a căror păstrare trebuie asigurată.