Decizia vine în dosarul unui cetățean român, înregistrat la naștere ca fiind de sex feminin, și care, după ce s-a mutat în anul 2008 în Regatul Unit, și-a schimbat,în anul 2017, prenumele și formula de adresare din feminin în masculin și a obținut, în anul 2020, recunoașterea legală a identității sale de gen masculine.

Între timp, acesta a dobândit cetățenia britanică, dar a păstrat și cetățenia română.

În mai 2021,pe baza a două documente obținute în Regatul Unit care atestă aceste schimbări, acest cetățean a solicitat autorităților române să înscrie în actul său de naștere mențiunile referitoare la schimbarea prenumelui său, a sexului său și a codului său numeric personal pentru ca acestea să corespundă sexului masculin.

În plus, el a solicitat emiterea unui nou certificat de naștere care să conțină aceste noi mențiuni.

Autoritățile române au refuzat însă aceste cereri, invitându-l totodată să inițieze o nouă procedură de schimbare a identității de gen în fața instanțelor române.

Invocând dreptul său de liberă circulație și de ședere pe teritoriul Uniunii, cetățeanul menționat a solicitat unei instanțe judecătorești din București să dispună punerea în conformitate a actului său de naștere cu noul său prenume și cu identitatea sa de gen, recunoscute definitiv în Regatul Unit.

Această instanță a întrebat Curtea de Justiție dacă reglementarea națională care stă la baza refuzului autorităților române este conformă cu dreptul Uniunii și dacă Brexitul are vreun impact asupra litigiului.

Curtea a decis vineri că o reglementare a unui stat membru care refuză recunoașterea și înscrierea în actul de naștere al unui resortisant a schimbării prenumelui și a identității de gen obținute în mod legal într-un alt stat membru, în speță Regatul Unit,este contrară dreptului Uniunii.

Acest lucru este valabil și în cazul în care cererea de recunoaștere a acestei schimbări a fost efectuată după retragerea Regatului Unit din Uniune.

Mai întâi, Curtea arată că schimbarea prenumelui și a identității de gen aflată la originea litigiului a fost obținută înainte de Brexit și, respectiv, în cursul perioadei de tranziție care a urmat Brexitului.

Trebuie, așadar, să se considere că această schimbare a fost obținută într-un stat membru al Uniunii.

Faptul că Regatul Unit numai este un stat membru al Uniunii nu afectează aplicarea dreptului Uniunii în acest caz.

Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbarea identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere.

"Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat", explică instanța europeană.

"Decizie istorică"

Asociația Accept apreciază decizia CJUE drept una "istorică pentru persoanele transgender, care setează un precedent favorabil":

"Până acum, ca persoană trans din România, care reușea să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor.

CJUE a hotărât că România trebuie să transcrie orice modificare a numelui și a genului în actele de identitate ale cetățenilor români intervenite pe teritoriul altor state membre UE, fără a mai parcurge o nouă procedura internă privind recunoașterea genului.

Astfel, printr-o procedura administrativă transparentă, rapidă și accesibilă trebuie să modifice mențiunile privind sexul, prenumele și CNP-ul pentru persoanele transgender cu cetățenie română care au parcurs o procedură de recunoaștere juridică a genului în Uniunea Europeană".

"Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, Accept, doamnei Ionescu (avocata lui) și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături”, a declarat cetățeanul româno-britanic Arian Mirzarafie-Ahi, citat într-un comunicat de presă al Accept.