Cum europarlamentarele se apropie, chiar dacă dezbaterea politică din România e acaparată de false teme şi temeri, EurActiv a întrebat doi eurodeputaţi din S&D şi un fost socialist despre cum văd alegerile din 2019 şi teme de campanie.

EurActiv România, cu sprijinul Parlamentului European, DG Comunicare, a organizat vineri dezbaterea "Alegerile europarlamentare 2019: Europa, încotro?", dezbatere centrată pe temele de campanie, viitorul UE, reconfigurări în Parlamentul European, provocări interne şi externe la adresa Europei.

Prezent la dezbaterea organizată la sediului Biroului de Informare a PE de la Bucureşti, Cătălin Ivan, care tocmai şi-a anunţat plecarea din Grupul socialiştilor (S&D), e de părere că în campanie nu pot fi discutate teme care nu interesează pe nimeni: "Trebuie să fie teme care sunt de interes pentru cei pe care trebuie să-I aduci la vot".

În acest context, el a citat un Eurobarometru realizat în fiecare an, începând cu 1992. Eurobarometrul are patru categorii: european, european-naţional (adică un cetăţean se simte mai degrabă european şi apoi naţional), naţional-european şi naţional, iar cetăţenii sunt întrebaţi în care dintre ele s-ar încadra. Astfel, la prima categorie în 1992 se încadrau 4% şi anul trecut doar 2%, la european-naţional - 7% în 1992, la fel şi anul trecut. Restul de 91%, sunt la categoriile naţional-european şi naţional.

În opinia sa, anul viitor, #temele vor fi preponderent naţionale, nu vor fi teme pur europene, şi naţionale în context european, cel mult".

Corupţia ar trebui să fie una dintre ele, apoi emigrarea, în condiţiile în care, în medie, nouă români pe oră părăsesc ţara. 

Cătălin Ivan consideră că e greu de prezis cum va arăta viitorul Parlament, subliniind că noua mişcare anunţată de Guy Verhofstadt (ALDE), Matteo Renzi (S&D), Emmanuel Macron şi Dacian Cioloş va reprezenta pentru S&D o lovitură "foarte mare": "Italienii au avut o delegaţie foarte mare, a doua din grup".

"Vor fi reconfigurări, vor apărea noi grupuri politice care vor rupe de prin toate şi se vor reaşeza..pe ce doctrină, pe ce direcţie politică, îmi e greu să-mi dau seama...partide nu neapărat eurofobe, dar care pun în discuţie construcţia europeană vor avea o voce mult mai puternică în viitorul Parlament".

În marja conferinţei, le-am adresat şi altor doi europarlamentari români din Grupul S&D - Victor Boştinaru şi Claudia Ţapardel - câteva întrebări referitoare la alegerile de anul viitor.

EurActiv: În România, în campaniile precedente pentru europarlamentare au fost discutate mai ales teme interne, lucru valabil, mai mult sau mai puţin, şi în restul statelor membre. Va fi la fel anul viitor? Ce teme importante de pe agenda europeană ar putea fi impuse şi în campania din România? 

Claudia Ţapardel: Nu cred că România face notă discordantă atunci când vine vorba despre tematica abordată cu prilejul campaniilor pentru alegerile europarlamentare. Temele de politică internă sunt importante pentru cei care intenţionează să vină la vot, iar acest lucru va conta, mai ales că este cunoscut faptul că prezenţa la urne pentru europarlamentare este mai scăzută decât în cazul alegerilor parlamentare sau prezidenţiale. Teme precum creşterea nivelului de trai, reducerea şomajului, bătălia pentru stoparea abuzurilor din justiţie, se vor discuta cu siguranţă şi în campania pentru europarlamentare.

Este evident că felul în care România va gestiona Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene va fi o temă importantă în viitoarea campanie pentru Parlamentul European. În paralel cu temele interne, campania nu poate evita agenda europeană, care anul viitor va fi dominată de teme precum bugetul Uniunii Europene, combaterea terorismului și a migrației ilegale.

De asemenea, măsurile concrete pentru reducerea șomajului şi creșterea economică, nevoia de investiții în infrastructură, se află la capitolul priorităţi pe agenda europeană, iar campania electorală din România nu are cum să le evite.   

Victor Boştinaru: Probabilitatea ca agenda internă să domine campania pentru alegerile europene este ridicată, pornind de la faptul că subiectele de politică internă sunt mai apropiate de interesul alegătorilor și al jurnaliștilor. Pe deasupra, sunt și mai conflictuale și mai capabile să producă breaking news. Doar că, de data aceasta, alegerile europene au o importanța crucială pentru însăși supraviețuirea Uniunii, și, deci, a locului și rolului țării noastre în cadrul Uniunii.

Așadar, dincolo de tentația facilă a recursului la temele interne, ar trebui să discutăm și să-l informăm pe alegătorul român asupra unor teme, în opinia mea, esențiale: ce fel de Uniune dorește România? Bazată pe diviziuni, pe cercuri concentrice, pe state membre de categoria a I-a sau a II-a sau dimpotrivă, o Uniune a egalilor în care solidaritatea să nu fie doar un cuvânt de campanie electorală? Ce fel de Politică de Coeziune își propune să sprijine România? Va supraviețui Politica de Coeziune așa cum e ea astăzi? Ce fel de Politică Agricolă Comună vom susține și cum vom putea face ca ea să trateze egal toate statele membre, inclusiv în ceea ce privește subvențiile către fermieri? În sfârșit, ce cred românii despre viitorul Politicii de Apărare a Uniunii Europene și cum ar trebui aceasta să se raporteze la relațiile cu NATO, din perspectiva unui stat care se confruntă constant cu amenințarea rusă? 

EurActiv: La nivel european, social-democraţia a pierdut mulţi votanţi în ultimii ani. Care sunt cauzele?

Claudia Ţapardel: Este greu de spus la ora actuală ce se va întâmpla la nivel european cu partidele social-democrate. În Europa, nu doar social-democraţii au pierdut din votanţi. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi popularii europeni, dar şi liberalii. Principala cauză este creşterea puternică a partidelor populiste şi extremiste, care nu fac altceva decât să profite de pe urma contextului internaţional, evenimente precum Brexit sau creşterea valului de migranţi contribuind la nemulţumiri sociale în ţările în care partidele populiste au câştigat teren.

Există un pericol foarte mare de a crește populismul şi pentru prima dată s-ar putea ca popularii și socialiștii să nu mai poată face majoritate în Parlamentul European. Este nevoie de o mobilizare în plus pentru a nu se ajunge în situaţia ca partidele populiste sau extremiste să se aşeze la masa negocierilor pentru viitoarea majoritate în Legislativul european.

Din această cauză, alegerile europarlamentare din 2019 sunt cele mai importante din întreaga istorie a Parlamentului European şi sunt convinsă că partidele social democrate europene, inclusiv PSD, vor avea un cuvânt greu de spus la viitorul scrutin european.

Victor Boştinaru: E greu să identifici în cuvinte puține cauzele eroziunii generale a partidelor tradiționale mainstream, inclusiv cele social-democrate. Această criză se resimte la nivel european și are legături cu evoluția societății post-industriale, cu emergența erei tehnologiei informației și a comunicării care schimbă natura relației dintre partid și electorat, cu greșelile și concesiile făcute de social-democrație, inclusiv în perioada crizei economice, precum și cu creșterea nemulțumirii în interiorul societăților europene, ca urmare a adâncirii prăpastiei dintre bogați și săraci.

Alegerile europene vor reprezenta o imensă provocare pentru toate partidele tradiționale și de aici dificultatea stabilirii unor mecanisme de cooperare în interiorul Parlamentului European, de după alegeri, pentru a garanta o majoritate pro-europeană relativ stabilă.

Criza partidelor tradiționale are legătură și cu războiul hibrid cu care se confruntă UE și cu încercările unor actori extra-comunitari de a ruina credibilitatea acesteia: de la infiltrări în sânul și la vârful societății, la fakenews, lucruri dificil de gestionat în societăți deschise cum sunt cele ale Uniunii Europene. 

EurActiv: Credeţi că S&D va putea să-şi păstreze acelaşi număr de mandate sau chiar să câştige mai multe la alegerile europarlamentare din mai 2019?

Claudia Ţapardel: Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților trebuie să-şi propună să câştige mai multe mandate la alegerile europarlamentare, iar la acest lucru va contribui şi Partidul Social Democrat, care guvernează în mod legitim, după ce românii şi-au exprimat un vot masiv în favoarea PSD la alegerile din decembrie 2016, punând în aplicare cel mai ambiţios Program de Guvernare din ultimii ani.PSD este o formaţiune politică de bază în cadrul Partidul Socialiștilor Europeni, în condiţiile în care tot mai puţine guverne din Uniunea Europeană sunt conduse de partide socialiste.

De asemenea, PSD porneşte cu prima şansă în România la alegerile europarlamentare şi va da cel mai mare număr de europarlamentari dintre toate partidele româneşti participante la scrutin.

Victor Boştinaru: Prezența socialiștilor în Parlamentul European s-a dovedit un factor esențial în ceea ce privește stabilitatea și evoluția proiectului european, în primul rând prin contribuțiile Grupului nostru la adoptarea legislației europene în diverse domenii cum ar fi impozitarea și taxarea corectă a multinaționalelor, combaterea evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale, introducerea salariului egal pentru munca egală la același loc de muncă, ca să mă refer la cele mai actuale și importante proiecte la final de legislatură. De aceea îmi doresc ca grupul meu să-și păstreze acest rol și să gândească, încă de pe acum, mecanisme de cooperare cu celelalte partide europene pentru a preveni fragmentarea sau blocajele în activitatea Parlamentului European.