Coabitarea poloneză dintre guvernul pro-european al lui Donald Tusk și președintele ultranaționalist Andrzej Duda a dus la o criză instituțională care amenință să paralizeze țara, potrivit publicației spaniole La Razon.

Duda, din partidul ultraconservator Lege și Justiție (PiS), și-a pus toate tunurile pe agenda reformistă cu care Tusk a candidat la alegerile din octombrie anul trecut.

Înainte de Crăciun, într-o primă acțiune, președintele polonez a blocat bugetul postului public de radio și televiziune în semn de protest față de decizia guvernului de revocare a conducerii desemnate de PiS și acuzate de manipularea informațiilor entității publice.

Totuși, cea mai mare problemă cu care se confruntă guvernul, o coaliție eterogenă între conservatori, liberali și social-democrați, este planul său de a redresa independența judiciară după opt ani de încercări de a controla judecătorii din partea partidului lui Jaroslaw Kaczynski. Luni, Duda l-a contestat din nou pe Tusk refuzând să accepte demiterea procurorului național, Dariusz Barski, care rămâne în biroul său în ciuda faptului că a pierdut încrederea guvernului.

Barski, numit de fostul prim-ministru Mateusz Morawiecki, a fost demis, vineri, după ce Ministerul Justiției a prezentat o lege pentru reformarea mecanismului de alegere a judecătorilor polonezi, un prim pas pentru restabilirea independenței judiciare în fața criticilor aduse Poloniei din partea Comisiei Europene. Președintele Republicii, care s-a întâlnit ieri cu Tusk, acuză guvernul că nu respectă legea, care impune ca acesta să fie consultat cu privire la revocarea sau numirea procurorului național, al doilea în rândurile Parchetului, după procurorul general.

O ilustrare a problemei judiciare în care se află Polonia este arestarea, săptămâna trecută, într-un caz din 2007, a unor foști deputați PiS, inclusiv a unui fost ministru. Ministrul de Interne din guvernul anterior, Mariusz Kaminski, și colaboratorul său apropiat, Maciej Wasik, au fost reținuți în palatul prezidențial, unde se refugiaseră la invitația lui Duda, care îi descrie drept primii deținuți politici din Polonia de la căderea comunismului, în 1989.

"Este o situație nemaivăzută în nicio altă țară democratică, când președintele ascunde persoane condamnate de tribunale și nu recunoaște verdictul instanțelor", consideră Stanislaw Mocek, decanul universității private Collegium Civitas din Varșovia.

În 2015, ambii politicieni au fost condamnați la închisoare pentru că au întocmit un dosar fals împotriva unor înalți oficiali politici cu opt ani în urmă, când conduceau Oficiul Anticorupție. Ei au fost apoi grațiați de Duda, chiar înainte de intrarea în vigoare a deciziei instanței, care ulterior a fost pusă sub semnul întrebării de Curtea Supremă.

Curtea Constituțională, controlată de PiS, a respins verdictul Curții Supreme și l-a autorizat pe șeful statului să afirme că grațierea sa rămâne valabilă pe viață. Această ultimă instanță a demarat și o nouă "procedură de grațiere", diferită și mai lungă decât cea anterioară.

"Președintele pune și mai mult gaz pe foc, pretinzând totodată că vrea să ajungă la un compromis. Singurul compromis posibil este statul de drept", insistă Mocek. Duda, la rândul său, nu ezită să denunțe public "teroarea așa-zisului stat de drept", într-un moment în care Tusk consideră că este un "principiu primar" pe care îl va urma.

Confruntarea dintre guvernul pro-european și opoziția naționalistă populistă, susținută de președintele polonez, va dura probabil până când Duda își va încheia al doilea mandat, în 2025.

sursa: /RADOR RADIO ROMÂNIA