Convorbirea a durat până cu puțin înainte de ora 16:00, de două ori mai mult decât se aștepta.

Potrivit agenției Reuters, care citează un oficial al Casei Albe, Trump le-a spus liderilor europeni că Europa trebuie să înceteze să cumpere petrol rusesc, despre care susține că ajută Moscova să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei.

„Președintele SUA a subliniat, de asemenea, că liderii europeni trebuie să exercite presiuni economice asupra Chinei, deoarece aceasta finanțează eforturile de război ale Rusiei”, a adăugat aceeași sursă. Potrivit magnatului, Moscova a primit într-un an 1,1 miliarde de euro de la UE din vânzările de combustibil.

„Transformăm în realitate garanțiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina și oferind deja de acum sprijin Forțelor noastre de Apărare ucrainene”, a afirmat într-un tweet pe contul său Twitter președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după întâlnire.

Coaliția Voluntarilor, a remarcat el, „este foarte activă și în domeniul militar, fiind deja luate măsuri concrete. Garanțiile de securitate nu sunt doar pentru viitor, ci și pentru prezent. Forțele armate ucrainene sunt piatra de temelie a acestor garanții de securitate și, prin urmare, capacitățile forțelor noastre armate sunt importante”. Pentru Zelenski, însă, „liniile europene de producție de arme nu funcționează suficient de bine” și sunt necesare investiții mai mari în acest sector pentru a funcționa la capacitate maximă.

„Până în prezent, 26 de țări din această Coaliție a Voluntarilor s-au angajat să trimită trupe în Ucraina ca forțe de reasigurare începând cu a doua zi după semnarea acordului de pace”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, specificând că obiectivul lor „nu este de a purta un război, ci de a garanta pacea și încetarea focului și de a preveni un nou atac”. Acest angajament nu a fost împărtășit de prim-ministrul Giorgia Meloni, care, așa cum se relatează într-un comunicat de la Palatul Chigi, „a reiterat propunerea unui mecanism de apărare a securității colective inspirat de articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca element calificativ al componentei politice a garanțiilor de securitate pentru Ucraina” și a reiterat „indisponibilitatea Italiei de a trimite trupe în Ucraina”.

Președinția Consiliului a declarat că în timpul convorbirii telefonice cu Trump, „a fost reafirmat  sentimentul de unitate în reiterarea obiectivului comun al unei păci juste și durabile pentru Ucraina. Acest lucru poate fi realizat doar printr-o abordare care combină sprijinul continuu pentru Ucraina, urmărirea încetării ostilităților, menținerea presiunii colective asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni, și garanții de securitate solide și credibile, care urmează să fie definite într-un spirit de colaborare între cele două maluri ale Atlanticului”.

„Nu știm care este bilanțul exact al acestui război. Dar știm că Rusia a pierdut peste un milion de soldați, uciși sau răniți, în planul său de a cuceri mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean până în noiembrie 2022”, a spus Macron, adăugând că „problema este Moscova și războiul său de agresiune”.

„Cerând, ca o condiție prealabilă pentru orice negocieri de pace, retragerea armatei ucrainene de pe un teritoriu aproximativ echivalent cu cel care a costat Rusia aproximativ 250.000 de morți și un milion de soldați inactivi, Moscova formulează o idee imorală, ilegală și imposibilă”, a declarat liderul francez, avertizând Moscova: „Dacă Rusia continuă să refuze negocierile de pace concrete - și aceasta este singura concluzie care poate fi trasă din alegerile sale - vom adopta noi sancțiuni împreună cu Statele Unite și vom oferi răspunsuri clare la acest refuz de a merge mai departe.”

Macron a asigurat apoi că americanii „au fost foarte clari” în ceea ce privește participarea lor la garanțiile de securitate și că „sprijinul american” pentru aceste „garanții de securitate” pentru Kiev va fi finalizat „în zilele următoare”.

Pentru premierul britanic Keir Starmer, summitul de la Paris a confirmat „angajamentul de neclintit” al aliaților față de sprijinul acordat Rusiei de către Ucraina. Starmer a reiterat apoi că „nu se poate avea încredere” în Vladimir Putin și a denunțat din nou ceea ce a numit „atacurile fără discernământ” ale Moscovei asupra Kievului de săptămâna trecută, care „au cauzat daune Consiliului Britanic și delegației diplomatice a UE”.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a participat și el prin videoconferință la reuniunea la care au luat parte aproximativ douăzeci de șefi de guvern, cu scopul de a analiza progresele înregistrate în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Ucraina și strategia colectivă față de Rusia. Sánchez a subliniat importanța menținerii presiunii asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu, pentru a avansa către o pace justă și durabilă, au relatat surse guvernamentale. Prim-ministrul spaniol a împărtășit cu ceilalți lideri necesitatea ca orice acord privind Ucraina să țină cont de voința poporului ucrainean. De asemenea, a subliniat el, securitatea europeană nu poate fi discutată fără a se baza pe vocea europenilor.

„Am urmărit situația, am văzut-o și am vorbit despre asta cu președintele Putin și cu președintele Zelenski. Ceva se va întâmpla , însă ei nu sunt încă pregătiți. Dar se va întâmpla ceva. Vom trece peste asta”, a declarat Trump într-un interviu acordat CBS, republicat pe contul său Truth, înainte de întâlnirea prezidată de președintele francez Emmanuel Macron în încăperile Palatului Elysée și de premierul britanic Keir Starmer, de la distanță.

Printre cei prezenți s-a numărat și trimisul lui Trump, Steve Witkoff. Președinția franceză a furnizat lista liderilor prezenți: prim-ministrul belgian Bart de Wever, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul olandez Dick Schoof, prim-ministrul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European Antonio Costa, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff.

Prin videoconferință au fost conectați prim-ministrul Giorgia Meloni, prim-ministrul albanez Edi Rama, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul australian Anthony Albanese, prim-ministrul bulgar Rossen Jeliazkov, prim-ministrul canadian Mark Carney, președintele cipriot Nikos Christodoulidis, prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, prim-ministrul estonian Kristen Michal, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul irlandez Michael Martin, prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba, prim-ministrul leton Evika Silina, președintele lituaniei Gitanas Nauseda, prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden, prim-ministrul muntenegrean Milojko Spajic și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a fost nevoit să se întoarcă la Madrid după ce a plecat spre Paris pentru summit din cauza unei defecțiuni la avionul său de stat, au informat surse oficiale. Prim-ministrul va participa la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” prin videoconferință.

„Această întâlnire ne va permite să finalizăm garanții solide de securitate pentru Ucraina”, a spus Macron în discursul de deschidere . Voluntarii pentru Ucraina vor confirma – așa cum a spus însuși Macron aseară când l-a primit pe Volodimir Zelenski – că sunt „gata” să ofere garanții în cazul unui armistițiu între Moscova și Kiev.

„La Paris, pentru o întâlnire crucială a Coaliției Voluntarilor privind garanțiile de securitate. Am lucrat la trei sarcini cheie: transformarea Ucrainei într-un arici de oțel, construirea unei forțe multinaționale pentru Ucraina susținută de Statele Unite și consolidarea posturii defensive a Europei. Acum, să mergem mai departe”, a scris președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pe rețelele de socializare.

„Garanțiile de securitate cerute de Ucraina reprezintă o amenințare pentru continentul european și sunt absolut inacceptabile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, conform agenției TASS. „Ideile liderului de la Kiev, care sunt în esență o copie exactă a inițiativelor sponsorilor europeni – nici măcar sponsori, ci partidul european al războiului, așa cum am spus deja de mai multe ori – sunt absolut inacceptabile. Acestea vizează păstrarea Ucrainei ca rampă de lansare pentru teroare, pentru provocări împotriva țării noastre.”

„Rusia nu va discuta sub nicio formă ideea unei intervenții militare străine în Ucraina”, a declarat Zaharova în timpul unei conferințe de presă în marja Forumului Economic Estic. „Rusia nu intenționează să discute sub nicio formă ideea unei intervenții străine în Ucraina, care este complet inacceptabilă și subminează securitatea”, a spus ea. Mai mult, „posibila vânzare de către SUA a peste 3.000 de rachete contrazice aspirația de a rezolva conflictul pe cale diplomatică”, a adăugat Zaharova.

Zvonurile despre un presupus atac hibrid al Kremlinului, care a cauzat aterizarea avionului președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, folosind hărți de hârtie, „au un iz de disperare”, a adăugat Zaharova.

„Nu este Rusia” cea poate decide cu privire la desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, a subliniat secretarul general al NATO, Marc Rutte răspunzându-i lui Zaharova.

Sursa: rador Radio România