Concret, Comisia de monitorizare a Adunării solicită oficial Comisiei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) să se sesizeze și să adopte un aviz care să formuleze recomandări pe marginea recent adoptatei legi privind minoritățile naționale din Ucraina.

Legea, care a fost adoptată de Rada Supremă a Ucrainei în decembrie 2022, în lipsa unei consultări prealabile corespunzătoare a reprezentanților mai multor minorități naționale, începând cu etnicii români, ridică o serie de probleme serioase, care riscă sa afecteze suplimentar prezervarea identității naționale, culturale, religioase etc. a etnicilor români și a altor minorități naționale din Ucraina.

Anterior, în cadrul primei părți a Sesiunii ordinare a APCE, care are loc la Strasbourg între 23-27 ianuarie, senatorul Titus Corlățean s-a adresat ministrului german al afacerilor externe, Annalena Baerbock și i-a solicitat acesteia poziția autorităților de la Berlin cu privire la acest subiect, având în vedere că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană și este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei.

În răspunsul său, ministrul de externe german a arătat că respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina este un subiect care a fost ridicat de România, Ungaria și alte state membre în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Totodată, demnitarul german a relevat că vocația europeană a Ucrainei, validată anul trecut prin acordarea statutului de țară candidată la UE, presupune bineînțeles și asumarea și respectarea acquis-ul european, respectiv a criteriilor politice de aderare.

Legea nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina nu e văzută cu ochi buni de la București

Ministerul afacerilor externe a analizat, după adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, Legea nr. 8224, având mai multe critici privind unele prevederi ale legii.

Astfel, pe 23 decembrie, Ministerul de externe reamintea că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.

MAE consideră „regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ”.

De asemenea, este ”regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”.

Ministerul de externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.

„România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de  UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar  fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii”, precizează MAE într-un comunicat. (Detalii)

Iohannis și Zelenski au discutat despre lege la începutul anului

Președintele Klaus Iohannis a avut pe 4 ianuarie o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.

Președintele s-a referit pe larg la legea a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Iohannis i-a solicitat lui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări.anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

Cei doi președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate.

La rândul său, Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România.

Pe 11 ianuarie, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, pe tema Legii privind minoritățile naționale din Ucraina.

Discuția a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de președintele Klaus Iohannis cu președintele Volodîmîr Zelenski.

cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe.

De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, "aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității românești și care au fost de altfel prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba".

El a amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmytro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române.

Totodată, în continuarea discuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.