Ape urbane reziduale: Comisia solicită României să asigure tratarea corectă a apelor reziduale

Comisia solicită României să respecte cerințele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE).

Această Directivă impune statelor membre să asigure faptul că aglomerările urbane (orașe, așezări) își colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora.

"Pactul verde european stabilește un obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării în UE. Legislația UE, cum ar fi Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, urmărește să protejeze sănătatea umană și mediul natural și este esențial ca statele membre să o pună în aplicare pe deplin", precizează CE.

Datele de monitorizare arată că, în România, peste 180 de aglomerări mari continuă să nu respecte nici obligațiile în materie de colectare a apelor reziduale, nici cele în materie de tratare a acestora.

Răspunsurile la scrisorile de punere în întârziere trimise României în iunie 2018 și în octombrie 2020 nu abordează în mod satisfăcător preocupările Comisiei.

Executivul de la Bruxelles a decis astăzi să emită un aviz motivat. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare, altminteri, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz. 

Biodiversitate: Solicitare privind protejarea mediului împotriva speciilor alogene invazive

Comisia invită Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia să pună în aplicare diverse dispoziții ale Regulamentului 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.

Speciile alogene invazive conțin plante și animale care, ca urmare a intervenției umane, sunt introduse accidental sau deliberat într-un mediu natural în care nu sunt găsite în mod normal.

Acest fenomen are consecințe negative grave pentru noul lor mediu. Ele reprezintă una dintre cele cinci cauze principale ale declinului biodiversității în Europa și în întreaga lume. Abordarea lor este un aspect important al obiectivului UE de a stopa declinul biodiversității, astfel cum se preconizează în Pactul verde european și în Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030.

Cele 15 state membre în cauză nu au reușit să instituie, să pună în aplicare și să comunice Comisiei un plan de acțiune (sau un set de planuri de acțiune) pentru a combate cele mai importante căi de introducere și răspândire a speciilor alogene invazive care prezintă motive de îngrijorare pentru UE.

O mare parte a speciilor alogene invazive sunt introduse neintenționat în Uniune. Prin urmare, este esențial să se acorde prioritate și să se gestioneze mai eficient căile de introducere neintenționată.

În plus, Bulgaria, Grecia și România nu au instituit încă un sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune sau nu l-au inclus în sistemul lor existent, deși termenul pentru aceasta a fost ianuarie 2018.

Comisia a trimis în iunie 2021 scrisori de punere în întârziere unui număr de 18 state membre. Întrucât răspunsurile primite din partea a 15 dintre aceste state membre au fost nesatisfăcătoare, Comisia a decis să emită avize motivate. Statele membre au de acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.