Pentru a face pe plac Franței, Comisia Europeană propune un nou proces privind aderarea la UE, care va include modalități de sancționare a statelor care nu respectă standardele europene

Obiectivul Uniunii Europene rămâne în continuare extinderea, prin includerea celor șase state din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, a spus miercuri comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.

Varhelyi a prezentat propunerea Comisiei de impulsionare a procesului de aderare la UE, care ar trebui să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil.

Astfel, susține Comisia, procesul de aderare trebuie să se bazeze atât pe încredere, care trebuie să fie reciprocă, cât și pe angajamente clare din partea Uniunii Europene și a Balcanilor de Vest. „Ar trebui consolidată credibilitatea prin acordarea unei atenții și mai mari reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. Atunci când țările partenere îndeplinesc criteriile obiective, statele membre convin să treacă la etapa următoare a procesului, respectând abordarea bazată pe merite, a anunțat miercuri Comisia Europeană.

În plus, natura politică a procesului de aderare impune o orientare politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri.

„Comisia propune creșterea oportunităților de dialog politic și în materie de politici la nivel înalt prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. Mai mult, statele membre ar trebui să fie implicate în mod mai sistematic în monitorizarea și revizuirea procesului. Toate organismele instituite în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere se vor concentra mult mai mult pe aspectele și pe reformele politice cheie, în timp ce conferințele interguvernamentale vor oferi o orientare politică mai puternică în ceea ce privește negocierile”, se arată în comunicarea Comisiei.

Pentru a imprima un nou dinamism procesului de negociere, Executivul UE propune gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe. Negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual. 

Comisia va oferi mai multă claritate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese.

Tehnic, propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate „Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit și supusă anumitor condiții.

Comisia propune avantaje financiare pentru candidații care grăbesc reformele, dar și sancționarea celor stagnează sau regresează. În această situație, negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Ar putea fi întrerupt sau retras accesul la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora, susține Comisia.

Propunerea Comisiei vine la câteva luni după ce Franța a blocat procesul de aderare la blocul comunitar a Macedoniei de Nord și Albaniei, în pofida părerii majoritare în UE că ambele state au îndeplinit condițiile pentru începerea discuțiilor de aderare, amintește Agerpres.

În 2018, Macedonia de Nord și-a schimbat numele după cum a cerut UE, în timp ce Albania a inițiat reforme judiciare radicale, dar Franța a insistat ca UE să-și reformeze mai întâi procesul de extindere, exprimându-și îngrijorarea - la fel ca alte câteva țări din UE - că cele două state nu au făcut suficient pentru a depăși probleme precum corupția.

Una dintre cererile principale ale Franței era tocmai ca procesul pentru aderare la UE să fie reversibil, în cazul în care țările candidate regresează în eforturile lor de a îndeplini standardele UE, cum s-a întâmplat în cazul Turciei în ultimii ani.

Acum, Franța se declară satisfăcută de noua procedură de aderare propusă de Bruxelles și cere ca aceasta să fie aprobată „fără a fi denaturată” pentru a accepta deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, a indicat miercuri pentru AFP secretarul de stat pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin.

„Franța așteaptă, de altfel, un raport cu privire la realitatea reformelor cerute Albaniei și Macedoniei de Nord”, a adăugat secretarul de stat.

Oficialii UE speră că cei 27 de lideri ai blocului comunitar își vor da acordul pentru începerea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord în timpul reuniunii lor din martie, înainte de summitul crucial din mai cu țările din Balcanii de Vest care aspiră să devină membre în UE. Un eventual eșec va submina credibilitatea UE și va deschide calea pentru alți actori regionali, precum Rusia și China.