Prima versiune a Planului Național Integrat al României a fost transmisă Comisiei Europene săptămâna trecută, Bucureștiul "încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri”, a declarat luni ministrul energiei, Sebastian Burduja.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) trebuie aprobat până în vară.

Înainte de acest plan, România ar fi trebuit să aprobe o Strategie energetică care să fie corelată cu acest plan. 

"România nu are, din păcate, la acest moment, o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări, din 2016 până în prezent. Mi-am propus ca, până în primăvara anului viitor, să avem Strategia Energetică Națională”, a declarat ministrul Burduja.

Pentru realizarea acestei strategii se va apela la ajutorul experților Băncii Mondiale.

"Ne-am propus un calendar foarte ambițios în care, undeva până în luna februarie, cel târziu martie, să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte”, a spus ministrul.

Nu va exista o listă de proiecte din lipsă de timp, pentru că ar fi nevoie de o evaluare de mediu "îndelungată și complicată”, care se va face prin noul Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

"Sistemul Energetic Național are nevoie de o energie sigură înainte de orice, iar mixul viitor ar însemna capacitate de producție în bandă, nuclear - gaz, SMR-uri pe termen mediu și lung și cât mai multă energie verde”, a explicat ministrul energiei, la o conferință de specialitate, organizată de Deloitte România, în parteneriat cu publicația Ziarul Financiar.

Planurile naționale prezintă modul în care țările UE intenționează să abordeze cele 5 dimensiuni ale uniunii energetice: decarbonizarea, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei cercetare, inovare și competitivitate.

Statele membre ar fi trebuit să trimită versiunile finale pentru perioada 2021-2030 până la 30 iunie 2023.