Creșterea economiei românești va continua, deși într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflației persistente, a condițiilor stricte de finanțare și a creșterii scăzute a partenerilor comerciali.

Economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 3,2% în 2023 și de 3,5% în 2024, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene.

Întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investițiile.

În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 și de 3% în 2024.

În privința inflației, estimările indică un nivel de 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024. În previziunile anterioare, Executivul European prognoza o inflație de 9,7%, respectiv 5,5%.

Comisia preconizează că șomajul va scădea într-o măsură nesemnificativă, iar deficitul public va scădea la 4,4 % în 2024, din cauza creșterii puternice a veniturilor, a modificărilor codului fiscal și a PIB-ului nominal robust, precum și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB.

Ponderea datoriei în PIB ar putea ajunge la 46,1 % în 2024.

În 2022, creșterea a atins 4,7 % urmare a consumului privat puternic și a investițiilor solide.

Pe viitor, inflația ridicată, condițiile stricte de finanțare și creșterea mai lentă a partenerilor comerciali sunt menite să încetinească creșterea reală. În ciuda acestor dificultăți, se preconizează o creștere pozitivă a consumului privat.

Schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă vor sprijini, de asemenea, activitatea economică. 

Se preconizează că politica monetară va rămâne strictă. Rata dobânzii de politică monetară de 7 % va afecta fluxul de credite către economie și investiții.

Cu toate acestea, investițiile planificate în cadrul Planului de redresare și reziliență (PNRR) și din alte fonduri europene vor compensa impactul condițiilor stricte de creditare.

Investițiile vor sprijini puternic creșterea economică reală în 2023 și 2024, în timp ce exporturile nete nu vor contribui la creșterea PIB-ului.

În ciuda subvenționării prețurilor la energie și a îmbunătățirii condițiilor comerciale, se preconizează că o cerere internă puternică va menține balanța comercială negativă.

Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 8 % din PIB, estimează Comisia Europeană.

Câciu: Ancorele pe care se bazează estimările bune pentru România rămân absorbția fondurilor europene și implementarea PNRR

"Ancorele pe care se bazează aceste estimări bune pentru România în contextul dat rămân, în continuare, absorbția fondurilor europene pe care le avem la dispoziție din exercițiul 2014-2020 și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 precum și implementarea Planului de Redresare și Reziliență care vor finanța investițiile și implicit vor consolida creșterea economică", a scris ministrul finanțelor, Adrian Câciu, pe Facebook.

El a avut două observații la prognoza CE de luni.

"În materie de deficit public ne menținem însă angajamentul de a atinge un deficit de 4,4% în acest an și acest lucru este foarte posibil dacă folosim la maxim ancorele de care am amintit mai sus, adică fondurile europene avute la dispoziție. În ceea ce privește scăderea ponderii datoriei publice în PIB la 45,6% aceasta trebuie făcută, este în graficul estimat și înseamnă consolidarea traiectoriei sustenabilă de reducere a datoriei publice a României", a precizat ministrul finanțelor.

Economia europeană continuă să dea dovadă de reziliență într-un context global dificil

Scăderea prețurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă și o piață puternică a forței de muncă au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune.

Acest început, mai bun decât se preconizase, ridică perspectivele de creștere pentru economia UE la 1,0 % în 2023 (comparativ cu 0,8 % în previziunile intermediare din iarnă) și la 1,7 % în 2024 (comparativ cu 1,6 % în previziunile din iarnă).

Revizuirile în sens ascendent pentru zona euro sunt de o amploare similară, creșterea PIB-ului fiind estimată în prezent la 1,1 % în 2023, respectiv la 1,6 % în 2024. Pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor de bază, inflația a fost, de asemenea, revizuită în sens ascendent comparativ cu scenariul din iarnă, ajungând la 5,8 % în 2023 și la 2,8 % în 2024 în zona euro.