Soluțiile prezentate în scrisorile din 9 iulie par să răspundă preocupărilor exprimate de țările UE cu privire la migrația neregulată și ciocnirile dintre migranți și forțele de ordine la granița de la granița de est a blocului.

„În iulie, Comisia va emite (…) propuneri relevante pentru măsuri privind vizele în temeiul articolului 25a din Codul vizelor”, a scris comisara pentru Afaceri Interne Ylva Johansson despre o prevedere care permite suspendarea anumitor privilegii în materie de viză pentru țările care nu acceptă returnarea cetățenilor lor care ajung în UE.

Trimiterea scrisorilor coincid cu eforturile depuse de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru realegerea ei înaintea votului în plenul PE de joi, unde va conta pe sprijinul eurodeputaților din toate părțile spectrului, inclusiv din partea dreaptă, care pune un accent deosebit pe migrație.

În plus, Johansson solicită „progrese rapide” în negocierile privind mecanismul revizuit de suspendare a vizelor. „Va permite reducerea migrației neregulate prin abordarea numărului mare de cereri de azil nefondate din țările fără viză, făcând mecanismul mai ușor de declanșat și mai eficient în descurajarea sa”, a scris ea.

Revizuirea mecanismului de acordare a vizelor

Această revizuire, care va permite țărilor UE să folosească așa-numitul mecanism de ”frânare” în privința acordării vizelor în vremuri de urgență, este în pregătire de ceva timp.

În timp ce Comisia a prezentat propunerea în octombrie 2023, statele membre au cerut o listă de motive pentru suspendarea vizelor, inclusiv „o deteriorare semnificativă și bruscă a relațiilor externe ale Uniunii cu o țară terță”.

În scrisoarea lor din mai, miniștrii s-au plâns că „multe cereri de azil în UE sunt făcute de persoane din țări scutite de viză sau de persoane cu viză Schengen”.

În scrisoare, Johansson evocă și dorința lui von der Leyen de a extinde eforturile de a încheia acorduri suplimentare cu țări terțe.

În mandatul precedentei Comisii conduse de Ursula von der Leyen, aceasta a fost criticată de ONG-uri și de forțele politice de stânga pentru stabilirea de parteneriate cu Tunisia și Egipt, ca parte a eforturilor UE de a împiedica migranții să ajungă la granițele sale.

În mai, statele membre au cerut Comisiei să se inspire din „modele precum Protocolul Italia-Albania” – un model prin care Italia „externalizează” cererile de azil ale migranților salvați de paza de coastă italiană în apele internaționale.

Luna trecută, Ursula von der Leyen a sugerat că ideea va fi luată în considerare în timpul celui de-al doilea mandat.

Migrația s-a dovedit a fi o problemă politică dezbinatoare în mandatul anterior, von der Leyen încercând să ajungă la un echilibru în cadrul forțelor de dreapta în problemele migrației, mai ales de când și-a anunțat candidatura pentru realegere.

Deși coaliția care a susținut-o în primul mandat deține încă mai mult de jumătate din locurile PE, majoritatea s-a micșorat.

Von der Leyen mizează, așadar, pe sprijinul Verzilor și al europarlamentarilor mai conservatori, de dreapta, anti-migrație, ai grupului conservator al premierei italiene Giorgia Meloni, ECR.

Bani pentru supravegherea granițelor 

Ca răspuns la solicitările de a intensifica lupta împotriva instrumentalizării migranților, Comisia va lansa, de asemenea, o cerere de propuneri în valoare de 150 de milioane de euro pentru „capacitatea de supraveghere a frontierelor” a UE.

Banii vor veni de la Instrumentul pentru managementul frontierelor și politica de vize.

Cel mai recent, Finlanda a permis trimiterea de migranți în țări terțe sub presiunea migrației organizate din Rusia. Statele baltice și Polonia au cerut, de asemenea, o linie de apărare împotriva „amenințărilor hibride”.

„Statele membre vor fi autorizate să facă derogări de la anumite reguli prevăzute de legislația UE în materie de azil, cum ar fi să aibă o durată mai lungă a procedurilor de la frontieră și o extindere a domeniului de aplicare a acesteia”, scrie Johansson în a doua scrisoare, adăugând că instrumentalizarea „ar trebui să fie recunoscută ca o amenințare la adresa securității noastre”.

În scrisoarea lor din iunie, țările solicită „inițiative legislative care să permită utilizarea unor derogări de securitate națională suficient de largi în situații de securitate la frontieră”.