Un draft al Actului privind materiile prime critice, consultat de EURACTIV și care urmează să fie prezentat de Comisia Europeană marțea viitoare, prevede obiective pentru atingerea independenței Europei de-a lungul întregului lanț valoric.

Regulamentul urmărește "scăderea riscurilor tot mai mari de aprovizionare ale Uniunii prin […] consolidarea capacităților UE de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric strategic al materiilor prime, inclusiv extracția, procesarea și reciclarea".

Potrivit documentului scurs, "10% din consumul Uniunii de materii prime strategice" ar trebui extras în UE. În plus, 15% din consumul anual al Uniunii pentru fiecare materie primă critică ar trebui să provină din reciclare, se arată în document.

Comisia dorește să stabilească obiective și mai mari atunci când vine vorba de prelucrarea materiilor prime considerate critice. Cel puțin "40% din consumul anual al blocului din fiecare materie primă strategică", ar trebui rafinat în cadrul blocului.

În prezent, UE este puternic dependentă de importul de materii prime critice. Uniunea este dependentă în proporție de 100% de furnizori străini pentru 14 din 27 de materii prime critice și este dependentă în proporție de 95% de alte trei materii prime critice, a arătat un raport al Institutului German de Cercetare Economică (DIW).

Întrucât materiile prime critice sunt considerate a fi o condiție prealabilă pentru succesul tranziției ecologice și digitale, cererea este de așteptat să crească drastic cu aproximativ 500% până în 2050, potrivit Băncii Mondiale. De exemplu, "pământurile rare" nu sunt doar o componentă necesară a smartphone-urilor sau computerelor, ci și a bateriilor auto.

Dependentă de China 

În prezent, UE este dependentă în special de China, care deține un cvasimonopol asupra multor dintre aceste materii prime esențiale. UE, de exemplu, importă în prezent 93% din magneziu și 86% din pământuri rare din China.

Această situație este luată în considerare și în regulament. Pentru a preveni potențialele deficite de aprovizionare, UE își propune "un punct de referință pentru a nu fi dependentă de o singură țară terță pentru mai mult de 70% din importuri pentru orice materie primă strategică până în 2030".

Lipsa de aprovizionare din China a dus deja la perturbări în industria europeană în 2021, când China și-a redus producția de materiale esențiale pentru industria aluminiului.

Pentru a reduce aceste dependențe, Actul privind materiile prime critice urmărește, de asemenea, să diversifice lanțul european de aprovizionare. Pentru a stimula diversificarea și a consolida oferta, Comisia intenționează, totodată, să identifice proiecte strategice în țări terțe. Pentru a impulsiona aceste proiecte în străinătate, Comisia urmărește, de asemenea, să le susțină financiar prin Global Gateway - o inițiativă de 300 de miliarde de euro care vizează contracararea noului Drum al Mătăsii.

În plus, companiilor mari li se cere să-și auditeze lanțurile de aprovizionare existente și să dezvolte strategii pentru a fi mai bine pregătite pentru eventuale întreruperi în aprovizionare.

Proiecte strategice

Legea materiilor prime critice include, de asemenea, un tratament special pentru proiectele care sunt considerate "strategice". Aceste "proiecte strategice" vor fi identificate de Comisia Europeană împreună cu un Comitet european pentru materii prime critice care nu a fost încă înființat.

Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai simplificat și mai previzibil, procesul de autorizare fiind în prezent una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. Potrivit directorilor din industrie, durează în medie 10 ani până când o nouă mină începe să funcționeze.

Legea materiilor prime critice urmărește reducerea drastică a timpului de autorizare.

"Statele membre ar trebui să se asigure că procesul de acordare a autorizațiilor aferente unor astfel de proiecte nu depășește limita de timp prestabilită", se arată în document.

"Pentru proiectele strategice care implică extracție, durata procesului de acordare a autorizației ar trebui, având în vedere complexitatea și amploarea impacturilor potențiale implicate, să nu depășească doi ani".

Aceste proiecte strategice vor primi și sprijin financiar suplimentar.

Proiectul de regulament stabilește că "numai investițiile private nu sunt suficiente” și subliniază că "dezvoltarea efectivă a proiectelor de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime critice poate necesita sprijin public".

Proiectul prevede că statele membre vor umple golul financiar al acestor proiecte. "Acest sprijin public poate lua forma unui ajutor de stat", se arată în document, adăugând că recenta revizuire a normelor UE privind ajutorul de stat ar facilita investițiile publice ale statelor membre.