Comisia face eforturi pentru a avansa revizuirea conceptului de țară terță sigură, vizând mai degrabă martie decât iunie, potrivit unui document consultat de Euractiv.

Conceptul de țară terță sigură (STC) permite ca solicitanții de azil să fie trimiși într-o țară în care pot găsi protecție în loc să rămână în țara în care au depus cerere de azil.

Conceptul este folosit pentru a "atribui responsabilități de protecție unui stat diferit de cel în care solicitantul a solicitat azil", a declarat pentru Euractiv Helena Hahn, analistă la European Policy Centre.

Conceptul este acum definit în Directiva privind procedura de azil, recent reformată în temeiul Regulamentului privind procedura de azil din 2024, adoptat ca parte a Pactului privind migrația, care urmează să se aplice la jumătatea anului 2026.

Noul regulament impune o revizuire STC până la 12 iunie 2025. Cu toate acestea, Comisia nu este obligată să procedeze la o modificare legislativă.

Comunicarea președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, înaintea reuniunii Consiliului European din decembrie, a sugerat avansarea revizuirii conceptului.

Euractiv a aflat că Comisia se află acum în consultări cu statele membre pentru a face eforturi pentru o revizuire mai devreme în martie "în loc de iunie", se arată în document.

Potrivit documentului, Comisia ia în considerare în prezent modificări semnificative ale criteriului de conectare și ale procesului de contestații pentru cererile care sunt considerate inadmisibile pe baza motivelor STC.

Criteriul de conectare

În noul regulament, una dintre cerințele principale pentru aplicarea conceptului STC este o "conexiune” între solicitantul de azil și țara terță de returnare.

Modificările propuse includ eliminarea totală a criteriului de conectare, înlocuirea acestuia cu o cerință de tranzit sau păstrarea acestuia, dar flexibilizarea sa.

Eliminarea regulii ar însemna că nu ar fi necesară nicio legătură între solicitantul de azil și țara terță selectată.

"Slăbirea sau eliminarea criteriului ar putea afecta returnările prin extinderea listei țărilor considerate sigure”, a explicat Hahn.

Ea a avertizat că acest lucru ar putea duce la transferuri către țări cu standarde inadecvate de azil conform legislației internaționale și a UE. Pentru solicitanții care nu au legături reale cu aceste țări, ar putea, de asemenea, să împiedice integrarea și să crească riscul unor mișcări secundare ulterioare, a adăugat ea.

Înlocuirea criteriilor de conectare cu unul de tranzit ar necesita doar dovada că solicitantul a trecut prin acea țară terță.

În cadrul consultării, există și o abordare mai flexibilă, care ar necesita totuși o conexiune pe factori precum legăturile culturale, inclusiv "aspectele religioase sau cunoașterea limbii”. Reședința anterioară sau tranzitul "nu ar fi necesare”, dar ar putea fi considerate și o legătură suficientă, se arată în document.

O altă modificare propusă în discuție este dacă contestațiile împotriva deciziilor de inadmisibilitate bazate pe regula STC ar trebui să întrerupă automat deportarea.

În acest moment, dacă cineva solicită azil, dar i se spune că cererea sa este inadmisibilă, acesta are automat dreptul de a rămâne în timp ce contestă decizia. Asta înseamnă că nu pot fi returnați până când nu există o decizie a unui judecător.

Schimbarea propusă ar însemna că acest drept de ședere nu va mai fi automat. În schimb, persoana ar trebui să ceară unei instanțe permisiunea de a rămâne, sau instanța ar putea decide singură.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că Executivul nu comentează cu privire la informații din documente scurse în presă.