UPDATE

Panel 2: 

Cosmin Păcuraru, expert în industria energetică, spune că rețeaua Șor e prezentă inclusiv în energie, un exemplu fiind scandalul Elcen.

Nu există independență energetică, nici România, nici Moldova nu o vor avea.

Unul dintre narativele false este că România ajută gratuit cu energie electrică R. Moldova.

Comunicarea și combaterea fake news-urilor pe zona de energie - deficitare, specialiștii nu sunt întrebați.

Interconexiunea electrică dintre România și Moldova e pe hârtie.

 +++++

Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietice, spune că sunt multe partide formate doar pentru a lua voturi de la PAS.

Rețeaua Șor e prezentă și în România, în special prin afaceri, mi-e greu să cred că persoane iredentiste din Moldova sunt promovate probono de presa suveranistă românească, precum Victoria Furtună.

Există influenceri români care fac campanii din Rusia și Belarus și ne spun că viața e bună în aceste țări, nu cred că o fac dintr-un spirit civic sau pentru că admiră dictaturile din cele două.

+++++

Mihai Isac, expert regiunea Mării Negre: Biserica Ortodoxă Rusă acționează ca o filială religioasă a serviciilor secrete rusești.

Nu înțelegem cât de mult e infltrată în bisericile românești și în cele din Moldova care țin de Patriarhia Rusă - Mitropolia Chișinăului.

Sunt 911 de canale Telegram, plus pe alte rețele, prin care BOR rus își revarsă ura pe care o au față de Europa.

În viitor, bisericile din Moldova care sunt sub Patriarrhia rusă vor reprezenta un pericol. 

Demonizarea României și a UE a căpătat noi valențe, mult mai fine, preoții joacă un rol extrem de important, inclusiv în Diaspora, ca și în cazul României.

Mitropolia Basarabiei e supusă unui proces de erodare.

BOR rusă e cvasimajoritară în Moldova, în jur de 80%, Mitropolia Basarabiei nu are mijloacele de a lupta. 

Ar fi necesar un cordon sanitar inclusiv în rândul preoților care susțin interesele ruse.

+++++

Rusia are inițiativa, iar Occidentul e reactiv, spune expertul Armand Goșu, reamintind că Parteneriatul Estic a apărut după ce Moscova a atacat Georgia.

Și în cazul Ucrainei, reacția Bruxellesului a venit după anexarea Peninsulei Crimeea în începerea ostilităților în Donbas.

E important să combatem propaganda rusă și să nu ajungă un guvern prorus la Chișinău, dar trebuie să ținem cont că viitorul Moldovei se joacă în Ucraina.

Dacă Rusia învinge, ar putea ocupa militar regiunea Odesa, anexa Transnistria, ceea ce ar transforma Moldova într-un stat satelit și ar stopa adera la UE.

 Un alt scenariu ar fi un fel de Acord Minsk 3, care ar tărăgăna lucrurile, dar situația tot rea ar fi, pare cel mai posibil la această oră.

Scenariul dorit ar fi o victorie a Ucrainei, care ar duce la continuarea negocierilor de aderare a celor două state.

Chiar dacă puțin plauzibil, scenariul unirii, al lui Dughin, presupune unirea României cu Moldova, sub tutela rusească. Rusia ar putea promova acest scenariu, are oameni și la București, și la Chișinău.

+++++

Senatorul Irineu Darău (USR) spune că soluțiile trebuie să fie pragmatice, pentru că ne duelăm cu advesari foarte cinici.

Să creeze haos și să destabilizeze democrațiile e ceea ce vor rușii, ce e mai ușor decât să aperi democrațiile.

În România, trebuie noi instituții pentru a lupta împotriva războiului hibrid, putem să ne inspirăm din Moldova și Ucraina.

Până unde putem merge să ne apărăm propriile democrații? Cred că am trecut prin multe intelligence failures, vinovate fiind în special serviciile secrete.

Ar fi nevoie de un cordon sanitar împotriva extremiștilor în Parlament, acum nu suntem în stare să izolăm ”infiltrații”, ba chiar le mai dăm și funcții de reprezentare (Valeriu Munteanu de la AUR e președintele Comisia comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova)

+++++

Panel 1: 

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE/PNL): UE își dorește o Moldovă puternică, independentă pe picioarele sale, oamenii să decidă încotro se îndreaptă, între cele două va fi o relație de egalitate.

În ultimii ani, UE a ajutat Moldova mai mult ca oricând și pentru că la Chișinău au fost politicieni care s-au ținut de cuvânt și au implementat reforme.

Din 2021, Republica Moldova a primit 1,2 miliarde euro fonduri nerambursabile, UE a ajutat, inclusiv financiar, în cazul crizei energetice.

La începutul anului, UE a adoptat un plan de creștere economică de 1,9 miliarde de euro pentru a moderniza școli, spitale (se vor construi două spitale), să fie legată Moldova energetic de alte state, mai ales România, pentru a nu mai depinde de Rusia. PE a pledat pentru creșterea prefinanțării. Moldova are trei ani la dispoziție să cheltuie acești bani, mulți nerambursabili.

Președintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu Moldova avertizează că o venire a unui guvern prorus la putere va pune în pericol întregul proces de integrare, nu se poate face integrare cu oamenii rușilor.

+++++

Experta Angela Grămadă spune că și Transnistria beneficiază de negocierile cu UE, dar propaganda Tiraspolului pune în pericol tot ce face bun Chișinăul în relația cu regiunea separatistă.

Găgăuzia e o altă problemă, în regiunea autonomă autoritățile de la Chișinău nu au fost prezente, în pofida investițiilor de infrastructură, propaganda prorusă a lucrat.

Există o lipsă de viziune aici, iar ea a fost exploatată. Doar recent Maia Sandu a fost în Găgăuzia și a fost întâmpinată cu proteste. Sunt oameni acolo cu care PAS ar avea cu cine discuta.

Trebuie identificați actori locali cu care se poate lucra, pentru a fi convinși oamenii că pot accesa oportunități. 

+++++

Dan Barna, eurodeputat USR/Renew, spune că Moldova a beneficiat de ”o susținere mult peste medie” din partea României și a instituțiilor europene, dar și Chișinăul a făcut eforturi ”extraordinare” ca să ajungă la ”porțile Europei”.

Rusia a înțeles că e mai ieftin să investească în războiul hibrid.

Perversitatea dezinformării: Mulți cetățeni moldoveni nu spun că vor cu Moscova, dar au îndoieli: ”Poate nu trebuie să ne grăbim” cu aderarea la UE.

PE a adoptat miercuri o rezoluție nelegislativă de susținere a Moldovei și de condamnare a acțiunilor rusești.

O ”înfrângere” a spiritului european în Moldova afectează întreaga Europă.

Suveranismul românesc răspândește narativele rusești, suveraniștii noștri sunt anteneie Moscovei, care încearcă să recâștige influența în Moldova, pentru Rusia e o mare frustrare să piardă o zonă din ”tabla de șah pe care o administra Putin”.

E important să le spunem oamenilor că fiecare vot ”chiar contează” foarte mult, pentru că determini cu fiecare vot direcția țării tale. 

Un guvern prorus la Chișinău înseamnă încă 15-20 de ani pierduți, să vadă situația din Georgia, unde perspectiva europeană e ”ca și cum n-ar fi fost” după venirea prorușilor la putere.

+++++

Nicolae Ștefănuță, europarlamentar independent din Grupul Verzilor, a precizat că toți europarlamentarii români - cu câteva excepții - trag pentru aderarea Moldovei la UE.

Tabăra prorusă nu ar trebui să fie mai mult de 25-35%, dar mai sunt și indecișii, care vor juca un rol important.

”Sunt alegeri geopolitice”, percepția de putere e esențială în a-i ajuta pe indeciși.

AI de pe rețele e ”absolut înfiorător”, peisajul din social media e asemănător cu cel din România.

Războiul informațional e cheie, mi se pare că Moldova a devenit mai rezilientă de la ultimele alegeri, dar nu e suficient, aș fi vrut ca legislația europeană în domeniul digital să se aplice și țărilor candidate.

+++++

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D) spune, într-o intervenție online, că România este ”poarta de intrare a Republicii Moldova în UE”.

El le-a explicat scepticilor de ce aderarea Moldovei aduce și României beneficii.

+++++

În cadrul primului panel "Republica Moldova, în context regional și european", vor lua cuvântul în sistem online eurodeputații Victor Negrescu (S&D), vicepreședinte al Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță (Grupul Verzilor), vicepreședinte al Parlamentului European, Dan Barna (Renew Europe) și Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova.

La discuție va lua parte și Angela Grămadă, expertă pe spațiul ex-sovietic și Ucraina.

Cel de-al doilea panel este dedicat alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din 28 septembrie.

Vor participa senatorul Irineu Darău, Armand Goșu, conferențiar universitar, expert Rusia și spațiul ex-sovietic, Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre, Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic, și Cosmin Păcuraru, expert în industria energetică.

Conferința are loc la Biroul Parlamentului European din București, începând cu ora 10:00.