Conferința privind viitorul Europei - înapoi la rădăcinile Uniunii Europene
Cetățenii europeni au făcut numeroase propuneri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Acum e rândul instituțiilor europene să implementeze parte din dorințele europenilor.
În cadrul Conferinței privind viitorul Europei, încheiată în mai anul acesta, cetățenii europeni au fost numeroase propuneri în domeniul economic, protecția mediului, creare de noi locuri de muncă, protecție socială, modul de funcționare a Uniunii Europene și ”necesitatea unei reforme a mecanismelor sale instituționale pentru a răspunde mai rapid crizelor”.
Europenii au propus abandonarea definitivă a votului prin unanimitate pentru a debloca deciziile sensibile în Consiliu, creșterea rolului Parlamentului European ”prin echiparea sa cu dreptul formal de inițiativă legislativă”, extinderea competențelor UE în domenii precum sănătate, afaceri externe și securitate, creșterea atractivității alegerilor europene (liste transnaționale), a precizat Mădălina Mihalache, șefa Biroului de Informare al Parlamentului European în România, în cadrul dezbaterii "Conferința privind Viitorul Europei, pașii de urmat".
În iunie, Parlamentul European a votat în favoarea convocării unei convenții pentru a adopta măsurile dorite de cetățeni.
În programul de lucru al Comisiei Eeuropene din 2023 - prezentat la sfârșitul lunii octombrie - 13 inițiative cheie ale Comisiei reflectă propunerile cetățenilor făcute la Conferința privind viitorul Europei - de la bunăstarea animalelor până la servicii financiare, a declarat Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Ea a subliniat că grupuri de dezbatere ale cetățenilor vor face parte în continuare din procesul de elaborare a politicilor europene, iar CE își dorește ca tinerii să reprezinte o treime din aceste noi paneluri de dezbatere.
Totodată, un raport al cetățenilor ar putea fi inclus în evaluările de impact care preced întotdeauna propunerile CE
”Acest exercițiu nu trebuie să se oprească cu niște rapoarte pe care noi, experții, ... le luăm și ne uităm peste ele, avem nevoie de vocea dvs, pentru că sunteți și prezentul și viitorul. Ceea ce construim se contruiește pentru dvs și trebuie ca vocea dvs să fie din ce în ce mai auzită”,
le-a transmis tinerilor care au participat la dezbatere Luminiția Odobescu, consilieră în cadrul Administrației Prezidențiale.
”Prioritățile UE ar trebui să reprezinte prioritățile cetățenilor europeni, inclusiv români ... Răspunsul Uniunii trebuie să fie pragmatic mai ales în aceste circumstanțe, care să răspundă așteptărilor cetățenilor. Includerea unor inițiative în programul de lucru al CE din 23 e un semnal pozitiv”, a subliniat Mihaela Ștefan-Simion, directoare generală, departamentul ”Uniunea Europeană” din Ministerul afacerilor externe.
”Poate am uitat de rădăcinile UE, care e fundamental un proiect al păcii, viitorul Europei nu depinde atât de mult de instituții, conferințe, convenții, cât de fiecare dintre dvs., dvs. construiți viitorul Europei”, a punctat și moderatorul dezbaterii, jurnalistul Ion M. Ioniță.
La rândul său, Luminița Odobescu a precizat că ce se întâmplă la frontiera estică a României a fost poate ”și un clopoțel care să ne aducă aminte că UE a început ca un proiect de pace”.
”Războiul din Ucraina ne arată cât de important e să fim membri ai Uniunii Europene, NATO, să acționăm solidar și unitar. S-a văzut în aceste momente că forța noastră a fost unitatea și capacitatea de a lua decizii rapide pentru a ajuta Ucraina și pentru a sancționa Rusia”, a subliniat Odobescu.
Ce vrea PE
Parlamentul European a votat de două ori pentru convocarea unei convenții în care să se discute despre revizuirea tratatelor și despre introducerea unor mecanisme permanente de consultare, a declarat Victor Negrescu.
Eurodeputatul social-democrat consideră că nu e ”normal” ca pentru primirea unor state în Schengen sau pentru aplicarea de sancțiuni să fie nevoie de unanimitate: ”Poate ar trebui ca procesul decizional să fie mai lejer”. Pe de altă parte, el a recunoscut că sunt și zone unde e bine să existe unanimitate, precum politica de apărare, unde vocea esticilor nu s-ar fi auzit dacă nu ar fi fost unanimitate.
El pledează și pentru un mecanism de testare a politicilor europene, pentru a vedea impactul lor, în special asupra tinerilor, nu doar imediat, ci 10 sau 20 de ani, un astfel de instrument existând în unele state membre.
De asemenea, Negrescu evocă un mecanism care să monitorizeze implementarea propunerilor și necesitatea ca UE ”să iasă din bula celor familirizați cu afacerile europene”.
Alin Mituța a atras atenția asupra riscului că încrederea în instituțiile europene să scadă, dacă nu sunt puse în aplicare concluziile la care s-a ajuns în cadrul Conferinței.
Eurodeputatul REPER a subliniat că ”păcatul originar” al UE e faptul că a fost ”un proiect elitist”, dar prin astfel de evenimente se încearcă aducerea Uniunii și a instituțiilor europene mai aproape de cetățeni.
Și Mituța pledează pentru un mecanism permanent de consultare la nivel european și chiar la nivel național, întrucât ”cetățenii aduc o perspectivă foarte proaspătă, pe care nu o regăsim la politicieni, vin cu o libertate totală”.
Importanța presiunii publice
Ovidiu Nahoi crede în victoria Ucrainei împotriva Rusiei, victorie după care ar putea urma o perioadă de reconstrucție, de entuziasm ca după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial sau căderea Zidului Berlinului: ”Va fi o conjuctură favorabilă pentru a construi o nouă Europă, dar nu se va putea fără ca politicienii să simtă presiunea publică”.
Această presiune publică poată să determine inclusiv guverne mai eurosceptice să meargă în direcția corectă.
Background
Conferința privind viitorul Europei, cel mai mare exercițiu de democrație participativă din istoria continentului, și-a încheiat lucrările în luna mai 2022. Concluziile conferinței, însumând 49 de propuneri principale și 326 de măsuri specifice, se regăsesc acum pe agendele Parlamentului European, Comisiei și Consiliului în vederea punerii lor în practică.
Cetățenii s-au exprimat fără echivoc în favoarea unei reforme instituționale profunde, care să permită Uniunii Europene să răspundă în mod adecvat provocărilor viitorului. În viziunea participanților la conferință, deciziile în Consiliu ar trebui luate prin majoritate calificată, pentru a asigura cu celeritate un răspuns legislativ dacă este necesar; cetățenii au cerut mai multe competențe în domenii precum sănătatea sau afacerile externe, precum și întărirea fundamentului democratic al Uniunii, de exemplu prin liste transnaționale in alegerile pentru Parlamentul European, votul electronic, armonizarea legislației electorale, dreptul de inițiativă legislativă al PE și posibilitatea organizării referendumurilor la nivelul Uniunii, acestea fiind doar câteva din posibilele reforme discutate de către participanții la conferință.
Viitorul Uniunii Europene presupune, în viziunea cetățenilor români participanți la conferință, dezvoltarea rezilienței multisectoriale: în vecinătatea UE, în privința sistemelor digitale și cibernetice, a sistemelor de sănătate și educație, a agriculturii și lanțurilor de producție, a securității și pieței interne, împreună cu întărirea libertăților fundamentale. În ton cu dezbaterile din celelalte state membre, discuțiile din România au pus de asemenea accentul pe transformările și reformele indispensabile pentru ca Uniunea Europeană să poată face față riscurilor care se prefigurează.
Pe 2 decembrie 2022 va avea loc la Bruxelles conferința follow-up a Parlamentului European.
Modificarea tratatelor
Mara Roman: Comisia Europeană consideră că marea majoritate a măsurilor pot fi elaborate în baza tratelor existente, dar nu trebuie exclusă o discuție despre modificarea tratatelor.
Luminița Odobescu: Tratatul de la Lisabona ne oferă foarte multe posiblități, inclusiv prin acele clauze pasarele - ne permite să trecem de la votul la unanimitate la cel cu majoritate calificată.
Opțiunea modificării tratatelor e pe masă, ne uităm cu atenție, dar cred că e important ca acest proces să fie făcut pas cu pas, în etape, în momentul actual e extrem de important să găsim soluții la problemele actuale în cadrul oferit de tratat și când situație o permite să începem și această discuție despre modificarea tratatelor - un șantier masiv care presupune un efort suplimentar.
Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD/S&D) a pledat pentru modificarea tratatelor, dar consideră că și Tratatul de la Lisabona permite o cooperare extinsă pe diferite subiecte.
Modificarea tratatelor e ”marea problemă” după Conferința privind viitorul Europei, spune Alin Mituța (REPER/Renew Europe), amintind faptul că cheia se află la Consiliu, unde discuțiile s-au blocat. El a reamintit că sunt două componente: creșterea competențelor - în materie de sănătate și educație (o dorință aflată în topul solicitărilor cetățenilor) - și arhitectura instituțională - cum se iau decizii în Consiliu, dreptul de inițativă legislativă pentru PE.
”Modificarea tratatelor a fost un subiect tabu de la Lisabona încoace, or cetățeniii au spus foarte clar că avem nevoie de modificarea tratatelor, dacă vrem ca UE să funcționeze mai bine”, a subliniat Mituța.
În privința modificării tratatelor există o piedică la guvernele naționale, iar guvernul României se numără printre cele care ”au exprimat un scepticism cu privire la modificarea tratatelor sau cu privire la măsurile care ar decurge din această frumoasă consultare publică”, a explicat Ovidiu Nahoi, editorialist Dilema Veche. Acesta a reamintit că România și alte 12 state membre au motivat că UE trebuie să se concentreze în prezent pe adevăratele probleme ale cetățenilor: ”Ca și cum construirea unei Europe mai funcționale și care să răspundă mai bine nevoilor noastre nu ar fi o adevărată preocupare a cetățenilor europeni”.
Contribuția României
Luminița Odobescu: Tinerii din România au fost foarte implicați în acest proces, la nivel de universități, licee și chiar la nivel de școli generale s-a discutat foarte mult și probleme identificate de tineri sunt în continuare pe agendă: schimbări climatice, aspecte digitale, noi locuri de muncă, acessul la educație de calitate, circulația tinerilor etc. conf a avut și o platformă
Victor Negrescu a remarcat faptul că pe platforma Conferinței au intrat doar puțin peste 10 din cei circa 70 de tineri care au participat la dezbaterea organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European la București. Și mai puțini au făcut propuneri.
Comentarii