La rândul lui, Statul Israel privește favorabil dezvoltarea legăturilor sale cu Europa pentru a exporta aici o parte din vastele sale resurse de gaz din mare. 

Trei țări din cadrul Uniunii Europene sunt deja private de gazul rusesc. "De la începutul războiului (din Ucraina), Rusia a tăiat deliberat aprovizionarea cu gaz a Poloniei, Bulgariei și Finlandei, a companiilor neerlandeze și daneze, ca represalii pentru sprijinul nostru pentru Ucraina", s-a indignat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen marți, pe când era în vizită în Israel, relatează La Tribune.

"Kremlinul a utilizat dependența noastră de energiile fosile rusești pentru a ne șantaja", a acuzat ea într-un discurs la Universitatea Ben-Gourion din Negev, în sudul țării. Și a adăugat: "Comportamentul Kremlinului nu face decât să ne întărească voința de a ne elibera de dependența noastră de energiile fosile rusești". 

Fără embargou pe gaz

Uniunea Europeană a votat, într-adevăr, pe 31 mai un embargou pe petrolul rusesc. Potrivit termenilor acestui acord aprobat de șefii de stat și de guvern din UE, peste două treimi din importurile de aur negru venite din Rusia sunt interzise și ar trebui să ia sfârșit în proporție de 90% până la sfârșitul anului. Textul prevede totuși derogări pentru Ungaria, care se opune ferm acestui embargou din cauza ultra-dependenței de importurile din Rusia, și altor țări îngrijorate de impactul economic al acestei decizii. UE a mai decis la începutul lui aprilie să oprească din august achizițiile de cărbune.

Dar în ce privește gazul, Uniunea Europeană a amintit de repetate ori că nu se pune deocamdată problema să se oprească importurile din Rusia. Unele țări, ca Germania, au avertizat împotriva recesiunii violente pe care ar provoca-o un asemenea embargou. Mai mult, furnizorii europeni precum ENI în Italia au ENGIE în Franța au răspuns favorabil exigențelor Kremlinului de a plăti livrările de gaz în ruble prin intermediul deschiderii a două conturi: unul pentru a face plățile în euro (sau dolari), celălalt pentru conversia în ruble. Și dacă Comisia s-a arătat contra unei asemenea practici, ea a autorizat până la urmă cu jumătate de gură plățile la Gazprombank în lipsă de alternative.

Totuși, recentele tăieri în aprovizionare din partea gigantului rus din domeniul gazelor Gazprom fac să planeze asupra Europei amenințarea cu o închidere totală a robinetului: exporturile de gaz rusesc au scăzut deja cu 27,6% între ianuarie și mai 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent, a anunțat Gazprom la începutul lui iunie. Depinde de Europa să găsească rapid alte surse de aprovizionare. 

Întâlniri în Israel

Este obiectivul vizitei Ursulei von der Leyen în Israel, în cursul căreia ea a declarat că Uniunea Europeană explorează "actualmente căi pentru a-și întări cooperarea energetică cu Israelul", referindu-se la un proiect de cablu electric submarin care să lege statul israelian, Cipru și Grecia și o "conductă" în Mediterana de est.

Președinta Comisiei Europene s-a întâlnit luni seara cu miniștrii israelieni ai afacerilor externe și energiei, Yair Lapid și Karine Elharrar, și marți seara cu șeful guvernului, Naftali Bennett. Potrivit unui purtător de cuvânt al ministrului Elharrar, ea a repetat, la întâlnirea de luni, că "UE are nevoie de gazul israelian". "Anunțuri" privind o cooperare energetică "cu Israelul și alți parteneri din regiune" urmează să fie făcute "în zilele următoare", a arătat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, care precizează că după Israel, Ursula von der Leyen se va duce în Egipt. 

O provocare pentru Israel

Dacă aceste negocieri sunt interesante pentru Uniunea Europeană, Israelul are și el un interes. Statul Israel a început să producă gaz după descoperirea la începutul anilor 2010 a mai multor zăcăminte în largul coastelor sale din Mediterana, cu rezerve cifrate la circa 1.000 de miliarde BCM (miliarde de metri cubi). De atunci, muncește din greu pentru a putea exporta o parte din vastele rezerve de gaz din mare spre Europa. Or, în stadiul actual, acest stat nu dispune de niciun gazoduct ca să lege platformele de foraj din Mediterana de piețele din sudul Bătrânului Continent.

Pentru a compensa această lipsă, israelienii dispun de trei mari opțiuni: să-și ducă gazul natural spre Egiptul vecin deja legat de statul israelian printr-o conductă, pentru a-l lichefia după aceea și a-l transporta cu vaporul în Europa; să construiască un gazoduct spre Turcia care este legată de Bătrânul Continent; sau să construiască o nouă rută a hidrocarburilor direct spre sudul european. Acest proiect, botezat EastMed, se cifrează la aproape șase miliarde de euro și ar putea să dureze până să se concretizeze. Oficialii israelieni s-au orientat deci spre Italia pe care ar dori s-o vadă alăturându-i-se. Un apel la care a răspuns prim-ministrul italian, Mario Draghi.

Aflat de asemenea în vizită în Israel, el a pledat pentru o cooperare bilaterală în domeniul gazelor, fără a dezvălui însă ruta pe care ar putea-o avea gazul israelian pentru a ajunge în Italia. "Lucrăm împreună pentru a utiliza resursele de gaz din Mediterana de est și pentru a dezvolta energii regenerabile. Vrem să ne reducem dependența de gazul rusesc", a declarat Mario Draghi alături de Naftali Bennett.

Altă miză pentru Israel: diferendul său cu Libanul vecin privind delimitarea unei părți a zonei de drepturi exclusive. Descoperirea de vaste zăcăminte de gaz în Mediterana de est a ațâțat contenciosul frontalier dintre cele două țări, aflate tehnic în stare de război. În octombrie 2020, începuseră negocieri pentru a-și delimita frontiera maritimă și a ridica obstacolele pentru prospectarea de hidrocarburi. Dar aceste negocieri sunt suspendate din mai 2021 din cauza diferendelor privind zona contestată Karish.

Au reapărut tensiuni săptămâna trecută o dată cu sosirea unei nave navlosite în numele statului evreu de către compania de explorare Energean Plc, Libanul acuzând Israelul că operează într-o zonă contestată. Dar Israelul dă asigurări că zăcământul de gaze nu era în apele contestate, ceea ce sugerează și o analiză a imaginilor din satelit realizată de cotidianul israelian "Haaretz".

Sursa: RADOR