În Bulgaria, există un contrast izbitor între nivelurile de corupție și condamnările împotriva înalților funcționari. Aceasta este una dintre concluziile din raportul organizației GRECO către Consiliul Europei, scrie Mediapool.

Documentul mai subliniază că rezultatele de până acum sunt cu siguranță nesatisfăcătoare și trebuie luate măsuri urgente. Raportul vine pe fundalul impasului politic care continuă în Bulgaria și al unui alt eșec așteptat în încercările de a se forma un guvern.

Documentul oferă o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a făcut pe tema anticorupție în ultimul an și ajunge la concluzia că lipsa condamnărilor nu se datorează închiderii instanțelor și parchetelor specializate. Aceasta este teza procurorului-general Ivan Gheșev, care spune de luni de zile că desființarea celor două instituții s-a făcut în favoarea crimei organizate.

El este deranjat și de legi învechite - Codul Penal și Codul de Procedură Penală -, cu care se justifică în mod constant.

Raportul GRECO afirmă textual că organizația „rămâne sub puternica impresie că motivul urmăririi penale ineficiente a cazurilor de corupție, care implică funcționari de rang înalt, se datorează mai puțin arhitecturii parchetelor respective și mai mult condițiilor preliminare prea complexe, impuse de procuratură organelor de anchetă și a evidentei lipse de determinare de a efectua anchete complete și de a aduce cauzele în instanța de judecată, combinat cu o posibilă influență nejustificată asupra și în cadrul Procuraturii”.

Singurul succes anticorupție al Procuraturii de la Sofia în ultimii ani este condamnarea definitivă a fostului primar al cartierului Mladost din Sofia, Desislava Ivanceva, și a fostei sale adjuncte, Biliana Petrova. Pe acest fond, însă, Procuratura a închis ochii la numeroase scandaluri - precum lingourile de aur din dormitorul fostului premier bulgar Boiko Borisov, la acuzațiile de mită de milioane date de capul jocurilor de noroc Vasil Bojkov etc. 

Motive formaliste

Din raport reiese că înainte de a-l scrie, autorii au avut o serie de întâlniri în Bulgaria. În afară de asta, s-a făcut o revizuire integrală a legislației și sunt menționate inițiativele legislative în această direcție - de exemplu, împărțirea în două a Comisiei Anticorupție (Comisia pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit), idee lansată de formațiunea Continuăm Schimbarea și de Bulgaria Democrată.

Documentul menționează o afirmație a anchetatorilor care explică că există multe exemple de verificări de corupție în care au fost colectate date, dar nu s-a ajuns niciodată la o anchetă penală. Refuzul a fost adesea din „motive formaliste”. Au existat, de asemenea, date despre lacune în strângerea de probe în astfel de investigații.

„Reprezentanții Administrației Prezidențiale au subliniat că reformele anticorupție ar trebui îndreptate în primul rând către Procuratură, mai ales în contextul eșecului instanței specializate și ai Parchetului specializat de a aduce în fața justiției personalități politice de rang înalt, implicate probabil în acte de corupție în ultimii zece ani”, se spune în raport.

E bine, dar nu chiar

GRECO subliniază că în Bulgaria există o Comisie Anticorupție funcțională, precum și o legislație, dar acest lucru nu schimbă prea mult situația. Special pentru Comisia pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit, s-a stabilit că ea verifică proprietatea declarată de persoane aflate în funcții înalte, dar de multe ori aceste verificări sunt formale. Este menționat și scandalul „Apartmentgate”, din cauza căruia fostul șef al Comisiei, Plamen Gheorghiev, a fost nevoit să demisioneze.

„Reprezentanții Comisiei au confirmat că, deși aceasta ar putea efectua controale la fața locului, acest lucru s-a întâmplat rar în practică, deoarece resursele și metodele lor de lucru permit în primul rând efectuarea de verificări documentare privind diferențele și inconsecvențele dintre declarațiile anterioare și cele nou depuse. În plus, nu au fost disponibile informații statistice cuprinzătoare cu privire la declarațiile depuse de persoanele care ocupă funcții înalte și verificate de organele abilitate. În general, sistemul actual nu permite supravegherea efectivă a veniturilor, proprietăților și intereselor persoanelor care ocupă funcții înalte, pentru a se garanta transparență și a se prezenta datele societății”, se arată în raport.

Constatările sunt similare și cu privire la cealaltă activitate principală a Comisiei Anticorupție - conflictul de interese. Conform legislației bulgare, aceasta nu este o infracțiune, ci o încălcare administrativă. Chiar dacă aceasta se confirmă și este dovedită în instanță, pedeapsa este amenda, iar în cele din urmă victima suportă în principal prejudicii de imagine. În afară de asta, legislația nu consideră interesul privat ca fiind un prezumtiv conflict de interese. De exemplu, atunci când un organism colectiv votează o decizie care ar putea aduce beneficii unuia dintre membrii săi, el are doar obligația de a se recuza.

Salarii și verificări

Raportul face un total de 27 de recomandări către autoritățile bulgare. O parte dintre ele sunt legate de oamenii care intră în eșalonul superior al puterii în calitate de consilieri ministeriali. De regulă, ei fac parte din așa-numitele cabinete politice din fiecare minister. Organizația subliniază că guvernul a instruit toate ministerele să-și anunțe consilierii, dar nu este clar dacă acest lucru este respectat. De asemenea, nu sunt suficiente date despre salariile pe care ei le primesc. Prin urmare, GRECO recomandă ca aceste informații să fie făcute publice și ușor accesibile online.

În plus, consilierii trebuie verificați în prealabil pentru incompatibilitate cu postul. Organizația subliniază că a existat o inițiativă similară înainte de formarea cabinetului lui Kiril Petkov. A fost însă consemnată într-un acord între partidele politice, care a avut efect doar în raport cu diferitele formațiuni. 

Eliberați MAI de ministru

O altă temă centrală în raportul organizației este activitatea și structura Ministerului Afacerilor Interne. Documentul precizează că adesea în Bulgaria ministerul și poliția sunt la fel, dar de fapt sunt structuri separate, iar activitatea poliției ar trebui să fie de sine stătătoare. Potrivit GRECO, instrucțiunile către poliție de la nivel politic ar trebui să se limiteze doar la planificarea strategică și la chestiuni bugetare.

„De asemenea, se remarcă faptul că ministrul de interne are competențe largi asupra poliției și că conducerea poliției este direct subordonată ministrului. Deși poliția este în mod clar un organism al executivului, este totuși important să se facă o distincție organizatorică între minister, care este responsabil de poliție și funcțiile poliției. O expresie clară a principiului independenței operaționale a poliției în cazuri individuale este de o importanță primordială", se arată în document.

Cadouri

În Bulgaria, nu există un sistem de înregistrare a cadourilor primite de oficiali sau polițiști, se arată în raport. Legislația se ocupă doar de beneficii în legătură cu prestarea activității."Nu au fost introduse reguli pentru înregistrarea cadourilor primite fără legătură cu îndeplinirea atribuțiilor oficiale și, prin urmare, astfel de cazuri nu sunt declarate și înregistrate. Această situație este în mod clar nesatisfăcătoare, cu excepția cazului în care există o interdicție totală de a primi cadouri", a scris organizația legat de Interne.

În Codul de Conduită Etică al administrației sunt menționați doar funcționarii de rând, dar nu și cei aflați în funcții înalte, mai precizează organizația. În plus, membrii cabinetelor politice, consilierii și alții apropiați unui ministru, de exemplu, nu sunt funcționari publici, adică sunt în afara sferei atribuțiilor lor.

Sursa: RADOR