Și planurile de redresare și reziliență pentru Estonia și Finlanda au fost adoptate în ședința informală de astăzi a ECOFIN, la care au participat online și premierul Florin Cîțu și ministrul interimar al finanțelor, Dan Vîlceanu.  

„Nu au fost întrebări și nici observații nu au fost la PNRR-ul României. A fost o intervenție făcută de ministrul finanțelor ... Tot ce ținea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noștri, urmează implementarea PNRR și ar trebui ca în decembrie să avem primii bani din PNRR (prefinanțarea în valoare de circa 3,8 miliarde de euro - n.r.)”, a declarat, după reuniune, Florin Cîțu.

Întrebat dacă legislația necesară poate fi făcută de un guvern interimar, premierul a spus că ”unele acte se pot face în Parlamentul României”.

Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferința de astăzi a miniștrilor.

În urma adoptării formale a deciziilor, statele membre respective vor putea să primească prefinanțarea solicitată de 13% și să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al UE pentru a depăși impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor.

Fondul de redresare al UE pune la dispoziție 672,5 miliarde de euro (la prețurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor și investițiilor pe care statele membre le realizează pentru a-și stimula economiile, acordând în același timp prioritate cheltuielilor direcționate către domeniul ecologic și cel digital.

În curând, Estonia, Finlanda și România ”își vor putea primi plata de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde și Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă și mai rezilientă”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei.

Eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea de investiții și de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei și deșeurilor, precum și al împăduririi și reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru a-și atinge obiectivele climatice, reamintește Consiliul Uniunii Europene.

Banii vor fi folosiți și pentru digitalizarea serviciilor publice ale țării și pentru consolidarea rezilienței sistemului sanitar.

România va primi 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.