Consiliul UE: Din 2028, europenii nu vor mai importa gaze rusești

C.M. ,

20 Oct 2025 - 18:29 actualizat: 20 Oct 2025 - 19:15

FOTO: https://newsroom.consilium.europa.eu

Consiliul a convenit luni asupra poziției sale de negociere privind proiectul de regulament de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale rusești.

Regulamentul constituie un element central al foii de parcurs REPowerEU a Uniunii Europene pentru a pune capăt dependenței de energia rusească.

Regulamentul propus introduce o interdicție treptată, atât asupra importurilor de gaze prin conducte, cât și asupra gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia, cu o interdicție totală care se aplică de la 1 ianuarie 2028.

Acordul Consiliului menține acest termen limită și, prin urmare, reprezintă un semnal ambițios de voință de a realiza eliminarea treptată. Acesta va contribui la obiectivul general de a realiza o piață energetică a UE rezilientă și independentă, menținând în același timp securitatea aprovizionării UE.

"O Europă independentă din punct de vedere energetic este o Europă mai puternică și mai sigură. Deși am muncit din greu și am insistat pentru a scoate gazul și petrolul rusesc din Europa în ultimii ani, nu am ajuns încă acolo. Prin urmare, este crucial ca Președinția daneză să fi obținut un sprijin covârșitor din partea miniștrilor energiei din Europa pentru legislația care va interzice definitiv gazul rusesc să intre în UE", a declarat Lars Aagaard, ministrul climei, energiei și utilităților din Danemarca.

Consiliul a confirmat că importurile de gaze rusești vor fi interzise începând cu 1 ianuarie 2026, menținând în același timp o perioadă de tranziție pentru contractele existente. În special, contractele pe termen scurt încheiate înainte de 17 iunie 2025 pot continua până la 17 iunie 2026, în timp ce contractele pe termen lung pot fi valabile până la 1 ianuarie 2028.

Modificările contractelor existente vor fi permise numai în scopuri operaționale strict definite și nu pot duce la creșterea volumelor, cu excepția unor flexibilități specifice pentru statele membre fără ieșire la mare afectate de modificările recente ale rutelor de aprovizionare.

Față de propunerea Comisiei, Consiliul a simplificat obligațiile vamale prin stabilirea unor cerințe și proceduri mai puțin stricte în materie de documentație pentru importurile de gaze naturale din afara Rusiei. În astfel de cazuri, autorităților de resort trebuie să li se furnizeze doar dovada țării de producție înainte ca gazele să intre pe teritoriul vamal al UE, în timp ce pentru importurile de gaze din Rusia se solicită mai multe informații în faza de tranziție (inclusiv data și durata contractului de furnizare, cantitățile contractate și orice modificări ale contractului).

Regulamentul propus impune tuturor statelor membre să prezinte planuri naționale de diversificare care să prezinte măsuri și potențiale provocări pentru diversificarea aprovizionării lor cu gaze.Consiliul a convenit să scutească statele membre care pot demonstra că nu mai primesc importuri directe sau indirecte de gaze rusești.

Aceeași cerință de a prezenta un plan național de diversificare se va aplica și statelor membre care încă importă petrol rusesc, în vederea întreruperii acestor importuri până la 1 ianuarie 2028.

Președinția Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord asupra textului final al regulamentului, după ce eurodeputații vor adopta poziția instituției.

Amenințările Ungariei

Ungaria, care are contract să importe gaze rusești până în 2036, are în vedere să întreprindă acțiuni legale împotriva unei interdicții impuse de UE, a declarat ministrul de externe al țării la Luxemburg, scrie Euractiv.com.

„Aceasta este o încălcare clară a tratatului Uniunii Europene”, a declarat ministrul de externe Péter Szijjártó reporterilor în marja unei reuniuni a miniștrilor energiei.

Interdicția, considerată o lege obișnuită, ceea ce înseamnă că va fi adoptată cu o majoritate de cel puțin 55% din sprijinul țărilor UE, s-a lovit de opoziția aspră din partea Ungariei și Slovaciei, ambele spunând că ar trebui să se poată opune prin veto.

„Deoarece, ca substanță, aceasta este o sancțiune... Aceasta nu este o măsură comercială prin conținut”, a declarat Szijjártó la Luxemburg, explicând opoziția Budapestei. Ca parte a politicii externe, atunci când se convine asupra sancțiunilor, „ar trebui luată o decizie unanimă”, a subliniat el.

Țările UE pot contesta orice acțiune a blocului comunitar la Luxemburg, unde se află instanța sa supremă.

„Temeiul juridic al propunerii noastre este destul de clar”, a declarat luni comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, ca răspuns la comentariile lui Szijjártó. Rusia a demonstrat că „nu este un partener comercial de încredere”, ceea ce a transformat-o într-un „caz clar” de măsuri comerciale, a adăugat Jørgensen.

Un sprijin suplimentar pentru Bruxelles a venit din partea președinției daneze. „Întrebarea a primit răspuns și de la serviciul juridic”, a declarat Lars Aagaard, ministrul danez al energiei, care prezidează negocierile țărilor UE. „Dacă alte țări au resursele necesare pentru a face ceva în sistemul juridic, sunt binevenite să o facă.”

Comentarii

Nume *

Vreau să primesc notificări pe mail atunci când cineva răspunde la comentariul meu.
(Prin bifarea acestei opțiuni vă dați acordul pentru a primi notificări privind comentariul dumneavoastra pe adresa de mail completată. Dezabonarea se face cu un clic din orice notificare.)

Avertisment: Prin apăsarea butonului "Trimite" sunteți de acord ca textele introduse în câmpurile „nume ” și „comentariu” să fie făcute publice și implică acceptarea Termenilor și condițiilor de utilizare a site-ului EurActiv.ro
Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.