Noile norme introduc un model armonizat pentru acțiunea de reprezentare în toate statele membre. Acesta garantează protecția consumatorilor împotriva prejudiciilor colective și introduce garanții adecvate pentru a evita procesele abuzive.

Toate statele membre trebuie să instituie cel puțin un mecanism procedural eficace care să permită entităților calificate (de exemplu, organizații ale consumatorilor sau organisme publice) să introducă acțiuni în instanță pentru acțiuni în încetare (pentru a stopa sau interzice încălcările) sau măsuri reparatorii (compensații). Legislația dorește să îmbunătățească funcționarea pieței interne oprind practicile ilegale și facilitând accesul consumatorilor la justiție.

Modelul european de acțiune colectivă va permite numai entităților calificate, cum ar fi organizațiile consumatorilor, să reprezinte grupuri de consumatori și să intenteze acțiuni în justiție, în locul cabinetelor de avocatură.

Pentru a introduce acțiuni transfrontaliere în instanță, entitățile calificate vor trebui să respecte aceleași criterii în întreaga Uniune. Ele vor trebui să demonstreze că dispun de un anumit grad de stabilitate. În plus, trebuie să și demonstreze că au activitate publică și că sunt o organizație non-profit. Pentru a sesiza instanțele naționale, entitățile vor trebui să îndeplinească criteriile prevăzute în legislația națională.

Normele mai introduc garanții puternice pentru a evita abuzul de procedură. În acest scop, se folosește principiul „partea care pierde plătește”, care garantează că partea care nu a obținut câștig de cauză suportă cheltuielile de judecată ale părții care are câștig de cauză.

Pentru a preveni și mai mult utilizarea abuzivă a acțiunilor de reprezentare, ar trebui evitate daunele-interese cu caracter punitiv. Entitățile calificate trebuie, de asemenea, să stabilească proceduri pentru a evita conflictele de interese și influența externă, și anume dacă sunt finanțate de o terță parte.

Pot fi introduse acțiuni colective împotriva unor comercianți dacă se presupune că aceștia au încălcat legislația Uniunii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi protecția datelor, călătoriile și turismul, serviciile financiare, energia și telecomunicațiile.În fine, directiva se referă și la încălcările care au încetat înainte de a se iniția sau încheia o acțiune de reprezentare, întrucât ar putea fi necesar să se interzică practica în sine pentru a împiedica repetarea ei.