Între 1 și 12 noiembrie, la Glasgow (Marea Britanie) are loc Conferința ONU privind schimbările climatice, COP26.

În zilele de 1 și 2 noiembrie, președinta Ursula von der Leyen va reprezenta Comisia Europeană la summitul liderilor din lumea întreagă, care deschide oficial COP26, în timp ce vicepreședintele executiv Frans Timmermans va conduce echipa de negociere a UE.

La COP26 va participa și comisarul Kadri Simson, iar UE va găzdui peste 150 de evenimente conexe la pavilionul său.

În cadrul summitului, Comisia va impulsiona toate părțile să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Totodată, va face apel la țările dezvoltate să majoreze finanțarea pe care o acordă combaterii schimbărilor climatice pentru a atinge obiectivul de 100 de miliarde de dolari convenit la Paris, obiectiv la care UE contribuie deja cu peste 25 de miliarde de dolari, contribuție care continuă să crească, și va depune eforturi pentru a finaliza „cadrul de reglementare al Acordului de la Paris”.

„Cursa omenirii pentru atingerea neutralității emisiilor de carbon până la mijlocul secolului a început. Colaborând, putem fi cu toții câștigători. La COP26, avem datoria de a proteja planeta pentru generațiile viitoare. În Europa, am creat toate condițiile pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a ne reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030”, a declarat von der Leyen.

Șefa CE a mai declarat că, la Glasgow, îi va îndemna și alți lideri mondiali „să inoveze și să investească într-o nouă strategie de creștere mai durabilă”: „Într-un cuvânt, să prospere și să construiască societăți mai sănătoase, asigurând, în același timp, un viitor mai bun pentru planeta noastră”.

În cadrul Acordului de la Paris, 195 de țări au convenit să prezinte contribuții stabilite la nivel național (CSN) care reprezintă obiectivele lor individuale de reducere a emisiilor. În mod colectiv, aceste contribuții ar trebui să se subsumeze obiectivului de menținere a modificării temperaturii medii globale sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C până la sfârșitul secolului.

Ultimul raport de sinteză al CCONUSC, publicat în această lună, arată că CSN actuale nu corespund obiectivelor Acordului de la Paris, creând premisele unui nivel periculos de încălzire globală cu 2,7°C, cu efecte extrem de nocive care reprezintă o provocare existențială.

Țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze o sumă totală de 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în perioada 2020-2025 pentru a ajuta țările cele mai vulnerabile și, în special, statele insulare mici, în eforturile lor de atenuare și adaptare.

UE este cel mai mare donator, contribuind cu un sfert din valoarea obiectivului.

Recent, președinta von der Leyen a anunțat o contribuție suplimentară de patru miliarde de euro din bugetul UE până în 2027. Și alți parteneri trebuie să își intensifice eforturile și să acopere deficitul actual de aproape 20 de miliarde de dolari.

La șase ani de la adoptarea Acordului de la Paris, UE va negocia, de asemenea, cu celelalte părți la COP26 finalizarea „cadrului de reglementare al Acordului de la Paris”, care cuprinde normele și procedurile pentru punerea în aplicare a acordului.

Uniunea urmărește, în mod special, un acord care să asigure „integritatea ecologică a piețelor globale ale carbonului și cu privire la obligațiile în materie de transparență și de raportare”.

O piață internațională a carbonului care funcționează bine poate genera investiții suplimentare în tranziția verde și poate accelera reducerea emisiilor într-un mod eficient din punct de vedere economic.