"Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, despre care s-a tot discutat ultima vreme atât la nivel național, cât și la Bruxelles. Într-adevăr, avem un deficit bugetar mult peste nivelul agreat la nivel european de maximum de 3%, stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere. În privința posibilității suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, așa cum se vehiculează", a declarat Corina Crețu, potrivit sursei citate.

Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare față de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului.

"România a arătat solidaritate față de Ucraina, de la declanșarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depășește 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate care dă acces produselor ucrainene la piața internă fără respectarea standardelor europene au grevat fermierii români și a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depășit 50% din PIB", a susținut Crețu.

Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătățirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, față de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat.

"Privitor la asumarea răspunderii, aceasta se datorează faptului că suntem într-adevăr într-o situație de urgență privitor la aplicarea măsurilor, pentru ca acestea să aibă efectul scontat, în lunile care au mai rămas din an", consideră Corina Crețu.

Deputatul european crede că în lipsa asumării răspunderii Guvernului procedura parlamentară ar fi mai laborioasă și mai lungă, în contextul în care este nevoie de celeritate pentru ca aplicarea măsurilor să producă efecte.

+++

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vorbesc tot mai des în ultimul timp că, dacă România nu adoptă măsuri fiscal-bugetare pentru a ține în frâu deficitul bugetar, țara noastră nu va mai primi fonduri europene.