Din cauza pandemiei de COVID-19, numeroase școli și universități au fost închise, sute de mii de elevi și studenți trecând la învățarea online. UE caută să valorifice aceste experiențe.

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică deschisă la nivelul UE, pentru a se asigura că viitorul său Plan de acțiune pentru educația digitală va reflecta experiența dobândită în sectorul educației și formării din UE pe durata crizei provocate de coronavirus.

Experții de la Bruxelles speră că vor trage învățăminte importante din experiențele ultimelor trei luni, astfel încât viitorul său plan de acțiune, care va avea o importanță deosebită în perioada de redresare de după COVID-19, să pregătească drumul pentru o educație digitală incluzivă și de calitate.

Transformarea digitală este una dintre prioritățile Comisiei Europene, iar educația și formarea incluzive și de înaltă calitate sunt un element-cheie pentru pregătirea europenilor să trăiască și să muncească în era digitală.

Comisia va prezenta în septembrie 2020 un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care va fi un instrument esențial în procesul de redresare după criza de COVID-19, mai ales dacă va lua în considerare lecțiile învățate din aceasta.

„Din cauza pandemiei de COVID-19, am asistat la cea mai puternică perturbare a educației și formării din istoria recentă a Europei. Au fost afectați 100 de milioane de studenți, de profesori și de membri ai personalului din învățământ din întreaga lume, iar mulți dintre aceștia au recurs la educația digitală pentru a putea continua anul universitar. Mulți dintre ei au folosit acum pentru prima dată numai tehnologii digitale pentru a preda și a învăța. Prin această consultare publică, am dori să înțelegem toate aceste experiențe și să învățăm din ele”, a spus Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Una dintre marile probleme pentru elevii din România a fost lipsa dispozitivelor adecvate pentru școala online. Un studiu IRES a arătat că unul din trei copii nu a putut accesa cursurile online din cauză că nu avea un dispozitiv - tabletă sau calculator - sau acces la Internet.

Totuși, problemele nu sunt specifice României. „Există câteva provocări importante în zonele rurale și îndepărtate. Dificultățile cu care se confruntă comunitățile rurale din Europa, inclusiv în România, sunt foarte asemănătoare: lipsa de conectivitate, lipsa de echipament și insuficiență de competențe și încredere a cadrelor didactice și a elevilor. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă”, spunea Mariya Gabriel, în urmă cu câteva săptămâni, pentru Mediafax.

Un studiu publicat recent de Parlamentul European evidențiază că doar educația poate produce o forță de muncă pregătită pentru slujbele viitorului și pentru o piață a muncii în schimbare și poate oferi precondițiile incluziunii sociale și participării egale a cetățenilor europeni în democrația digitală. 

Astfel, regândirea educației în era digitală constituie o precondiție pentru competitivitatea Europei pe plan global, pe viitor, dar și un mijloc de garantare a valorilor europene (egalitate, democrație, statul de drept).

La nivel european, arată raportul, elevii au abilități digitale ridicate în general, deși există diferențe de la o țară la alta și de la un mediu la altul. Pe de altă parte, profesorii și instructorii, deși folosesc adesea instrumente digitale, nu le adaptează suficient și în mod relevant în actul pedagogic. Marea majoritate a profesorilor nu participă sau o fac doar sporadic la activități de dezvoltare profesională care se concentrează pe educația digitală. Mai mult, le lipsește pregătirea și cadrul de sprijin (inclusiv curriculumul) pentru a-și concentra predarea către dezvoltarea unor abilități necesare în epoca digitală.

Referindu-se la datele statistice din 2017-2018, studiul că, în UE, majoritatea largă (84%) dintre gospodării prezintă acces la un calculator. Dar diferențele între țările membre sunt mari: dacă, în Luxemburg, 85% dintre elevii de liceu folosesc calculatorul cel puțin o dată pe săptămână, acest lucru este valabil doar pentru 29% dintre elevii români.

Iar România este pe ultimul loc în Europa când vine vorba despre elevii de 16-19 ani care au abilități digitale peste nivelul de bază, 33% dintre elevi au abilități digitale de bază, iar 41% – foarte scăzute. 

„În mod evident, disponibilitatea resurselor tehnice (acces la internet, deținerea unui computer, a unei tablete, a unui smartphone sau a mai multor astfel de dispozitive, în cazul familiilor cu mai mulți copii) este un prim factor care generează inegalități și care limitează accesul la educația online”, notează eurodeputatul Victor Negrescu, într-o opinie publicată de Digi 24

„Este un tip de inegalitate care accentuează gravele probleme din sistemul educațional din România”, punctează el.

Și guvernul României, și UE au promis bani pentru rezolvarea problemelor de acces la educația online. Iar Victor Negrescu, reprezentant din partea PSD în Parlamentul UE, crede că momentul actual poate duce la un progres rapid. „Un moment de criză dramatică poate însemna dezvoltare accelerată, dacă există voință și viziune. Dar se mai impune o precizare aici – educația nu este ceva ce-i privește doar pe elevi, profesori și părinți, e ceva ce ne privește pe toți, iar acum educația are nevoie de ajutor și solidaritate dinspre toate zonele societății”.