Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri pentru armonizarea dispozițiilor penale anticorupție în UE, dar și cu privire la adăugarea pe "lista neagră" a sancțiunilor europene a autorilor de acte de corupție oriunde în lume, notează Le Soir.

"Dăm un mesaj clar: UE nu este deschisă față de cei care se dedau la corupție, oriunde s-ar produce", a subliniat șeful diplomației UE, Josep Borrell.

"Corupția poate amenința pacea și securitatea internațională, alimenta crima organizată, terorismul și alte crime. De aceea, noi ne lărgim câmpul de acțiune pentru a lupta contra corupției în lumea întreagă", a declarat el într-o conferință de presă.

Potrivit cadrului legislativ propus de Comisie, care mai trebuie aprobat de cei 27, aceste persoane considerate ca fiind implicate în "activități grave de corupție", oricare ar fi naționalitatea lor, ar putea să-și vadă înghețate bunurile în UE, iar șederea lor pe teritoriul european ar putea fi interzisă.

De asemenea, ar fi privați de acces la resursele financiare ale unor indivizi sau entități în UE. Acest mecanism vizează corupția pasivă sau activă, deturnarea de fonduri de către un agent public, în special în țările considerate necooperante în materie fiscală sau care eșuează în lupta contra spălării de capitaluri și finanțării terorismului.

Ar fi un "sistem similar" regimurilor de sancțiuni adoptate, de exemplu, împotriva personalităților ruse implicate în invadarea Ucrainei și puse pe "lista neagră" a UE, dar diferența e că "nu mai e vorba să se țintească un stat terț specific", ci indivizi, oricare ar fi ei, a remarcat vicepreședinta Comisiei Vera Jourova.

"Legea Magnistki"

Acest dispozitiv este înrudit cu "legea Magnistki" din Statele Unite, adoptată mai întâi în 2012 pentru a sancționa ruși acuzați a fi implicați în moartea în detenție a unui avocat care denunța corupția, apoi lărgită în 2016 la toți suspecții de încălcarea drepturilor omului sau acte importante de corupție în lume.

La sfârșitul lui 2020, UE se dotase deja cu capacitatea de a sancționa autorii unor "încălcări grave ale drepturilor omului" peste tot în lume. În practică, punerea unei persoane pe această listă neagră anticorupție ar fi propusă formal de șeful diplomației UE și ar trebui aprobată în unanimitate de cei 27.

"Nu putem să-i țintim pe toți cei care sunt corupți în țări terțe. Există întotdeauna un anumit grad de apreciere politică", dar pentru a pune pe cineva pe listă, "ar fi nevoie de informații care să arate că această persoană s-a dedat la un act grav de corupție", fie că este vorba de surse deschise (media, declarații publice...), rapoarte ale unor universitari sau ONG-uri, de informații culese de serviciile de informații ale statelor membre, precizează Comisia.

Persoana vizată va putea contesta decizia în fața justiției europene.