Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) este o autoritate tânără. A fost creată abia în 2019 și de atunci verifică dacă regulile UE privind mobilitatea forței de muncă să fie aplicate simplu și eficient.

În interviul acordat publicației germane, șeful ELA, Cosmin Boiangiu, vorbește despre lupta împotriva exploatării și a locurilor de muncă în zona gri, în colaborare cu inițiative germane.

FR: -Domnule Boiangiu, în Europa sunt exploatate multe persoane care lucrează dincolo de frontiere. În construcții, transporturi, agricultură și în fabricile de prelucrare a cărnii există cazuri în care oameni care vin de exemplu din România, Bulgaria sau Polonia lucrează în Germania în condiții nedemne. Ce poate face ELA împotriva acestei situații?

CB: - Acesta este motivul înființării ELA. Este vorba de firme care oferă servicii în alte țări și trimit pentru aceasta forță de muncă în aceste țări. Această permisivitate creează pe de o parte oportunități de pe urma cărora profită mulți. Există însă și multe cazuri de abuz și discriminare. Există cazuri în care drepturile în vigoare nu se respectă. ELA a fost creat pentru a-i ajuta pe cei ce se confruntă cu așa ceva, mai ales când este vorba despre probleme transfrontaliere. De exemplu, dacă o întreprindere are sediul în altă țară, dar serviciul este oferit aici în Germania. În cazurile acestea conlucrăm cu instituții care controlează munca la negru și altele, pentru a ne asigura ca diferențele prezente în legislațiile naționale să nu fie folosite în defavoarea persoanelor respective. De exemplu, trebuie să se verifice dacă acestea beneficiază de asigurare socială.

FR: -Cum se poate descoperi și sancționa abuzul?

CB: - Noi colaborăm cu autoritățile naționale și cu partenerii sociali, mai ales cu sindicatele pentru a afla despre asemenea cazuri și pentru a le cerceta. ELA susține și coordonează controale transfrontaliere sau controale simultane din țările participante. Dacă, de exemplu, autoritățile germane dețin informații care arată că respectivele cazuri se referă și la alte țări, ELA poate ajuta la coordonarea acestora.

FR: -Însă responsabilitatea  revine statelor naționale?

CB: - Da. În final autoritățile naționale sunt cele care vor aplica legea și vor percepe pedepsele acolo unde este nevoie.

FR: - ELA este o autoritate tânără. Cât de departe ați ajuns? Câte controale transfrontaliere ați putut coordona deja?

CB: - ELA este într-adevăr cea mai tânără autoritate a UE. Avem deja un mandat amplu, dar ne concentrăm asupra părții operative, asupra inspecțiilor. Anul acesta am coordonat până acum 30 de inspecții, la care au participat peste 20 de țări membre UE.

FR: - În ce domenii de lucru?

CB: - Cele mai multe au fost controale în domeniul transportului rutier. De exemplu controlul camioanelor, al întreprinderilor de transport și al șoferilor. Au fost și unele controale la șantiere de construcții. Asupra acestei probleme ne vom concentra mai mult anul viitor. În afară de aceasta au existat câteva controale la muncitorii sezonieri, femei și bărbați.

FR: - Situația de pe piața muncii s-a modificat și din cauza războiului. Milioane de oameni din Ucraina  au fugit în străinătate și trebuie să-și asigure aici condiții de trai. Sunt aceștia supuși exploatării în muncă?

CB: - Suntem foarte îngrijorați că se întâmplă acest lucru - că se exploatează acest mare aflux de oameni care fug de războiul din Ucraina. Adesea este vorba de femei cu copii, ceea ce le agravează vulnerabilitatea. Există un cadru juridic ce le permite să lucreze legal în UE. Noi colaborăm cu toate guvernele țărilor în care ucrainenii au găsit un refugiu,pentru ca asemenea abuzuri să nu se întâmple. Stim că în țările UE există opt milioane de refugiați din Ucraina. Dar numai o jumătate dintre ei au acte corespunzătoare pentru a avea un serviciu regulat. Asta înseamnă că cealaltă jumătate se află în zona gri sau prestează în meserii care nu sunt înregistrate. Vrem să împiedicăm acest lucru.

FR: - La ce țări vă referiți?

CB: - Majoritatea acestor persoane se află în țări vecine Ucrainei. Piața muncii din Polonia de exemplu nu este capabilă să ofere tuturor veniți din Ucraina un serviciu normal și asigurat din punct de vedere social. În această chestiune noi colaborăm cu toate autoritățile și avem o colaborare excelentă și cu Comisia Europeană.

FR: - În Germania sindicatele au înființat puncte de consiliere denumite "Faire Mobilität" (Mobilitate corectă), unde persoanele respective sunt informate în limba lor maternă despre drepturile lor. Cum cooperați cu aceste inițiative?

CB: - Colaborăm foarte bine cu acestea. Consilierii respectivi fac un lucru efectiv. Noi am cooperat cu ei în cadrul; campaiei pentru muncitori sezonieri și vrem să facem acest lucru și cu campnaia din construcții. Este vorba de un angajament singular, chiar dacă beneficiem de sprijinul guvernului federal.  Așa ceva nu a existat până acum în nicio țară, deși colaborăm cu sindicatele și din alte țări. "Mobilitatea face ceva ce este și țelul ELA: informarea într-un mod accesibil a persoanelor respective asupra drepturilor lor. De aceea recomandăm crearea unor astfel de puncte de consiliere  ca model pentru "best practice" și altor țări, dacă vor.

FR: -Dvs veniți din România, o țară din care multă forță de muncă vine în Germania. Cum vedeți situația din această perspectivă națională?

CB: - Este o întâmplare că eu, ca român, am ajuns în această poziție. Dar este un fapt că România este unul din statele care trimit forță de muncă mobilă în Europa. Bineînțeles că este valabil pentru toți cei implicați, indiferent de cetățenia lor. Fiecare persoană din UE trebuie să se bucure de libertate, să beneficieze de aceleași drepturi și să primească un serviciu care este potrivit pregătirii sale. În Europa există pretutindeni o nevoie de forță de muncă. Numai că acest lucru nu trebui să ducă la o situație care să fie folosită pentru abuz și discriminare.

Sursa: RADOR