BBC se confruntă în prezent cu una dintre cele mai mari crize de identitate și de legitimitate ale sale. În doar câteva zile demisia directorului general (care nu e jurnalist) și a directoarei departamentului de știri, ca urmare a memorandumului Prescott care denunță manipularea unor declarații ale lui Trump înainte de invadarea Capitoliului, a transformat această problemă (gravă) într-o dezbatere (inter)națională despre imparțialitate și cultură instituțională, cu repercusiuni asupra viitorului serviciului public mass-media, precum și asupra importanței jurnalismului.

Acuzând BBC de distorsionare politică și manipulare în editarea unui discurs al lui Donald Trump, raportul Prescott nu a apărut izolat. Au existat și alte documente, precum Raportul Wilson (2005) și Raportul Tait (2007), care indicau existența unui „consens liberal” în cadrul postului public, recomandând ca această tendință să fie oprită. Aceste rapoarte au fost însă în mare parte ignorate. De data aceasta, presa s-a interesat de subiect și i-a acordat o acoperire amplă. „The Daily Telegraph” a titrat: „Exclusive: BBC doctored Trump speech, internal report reveals”.

Controversa s-a extins rapid la alte instituții media și la rețelele sociale. Și a dobândit amploare internațională, accentuată atunci când Donald Trump a declarat că, pe 6 ianuarie 2021, a ținut un discurs „frumos” și că editarea BBC l-a făcut să „pară radical”. De aceea dorește să fie „despăgubit în mod adecvat”, amenințând că va cere daune de 1 miliard de dolari. Demiterile a doi dintre angajații de top ai BBC nu au fost suficiente pentru a domoli controversa.

Una dintre cele mai critice publicații a fost „The Spectator”. În ediția din această săptămână postul public e calificat drept o instituție „într-o negare imbecilă”, dominat de un „liberalism progresist” și incapabilă să accepte critici justificate. În schimb, pe site-ul „The Observer”, Stephen Armstrong susține că, în ciuda problemelor, BBC continuă să joace un rol major, dând asigurări că închiderea sau slăbirea instituției ar fi mai rea decât greșelile făcute. Acestea sunt două exemple ale atacului și apărării aflate în desfășurare în prezent.

Acum, trebuie avut în vedere faptul că dezbaterea despre viitorul BBC nu se referă doar la imparțialitate și la principiile de guvernanță și de transparență. E vorba și despre ele, dar nu numai. E vorba de valoarea operatorilor publici în contexte de fragmentare progresivă a mass-media, de dezinformare crescândă și de luptă pentru dez-intermediere. BBC trebuie să se reformeze, dar trebuie (foarte mult) să fie apărat. La fel ca jurnalismul. Această apărare implică astăzi corectarea defectelor și păstrarea unui spațiu esențial pentru construirea unei sfere publice pluraliste și democratice.

Sursa: Rador Radio România